Au fugit cu hidroavionul la turci. Un eveniment care a schimbat destinul unor oameni

656
Au fugit cu hidroavionul la turci. Un eveniment care a schimbat destinul unor oameni - hidro7aufugit4-1557093252.jpg
Ziua de vineri 6 mai 1955 a început cu raportul de dimineață la Escadrila 347 de la Palazu Mare ce avea în total 14 hidroavioane din care, doar unul de dublă comandă. Maiorul Octavian Tofeni, comandantul escadrilei, în fața echipajelor aliniate la front a rostit următoarele cuvinte: "Astăzi executăm zbor de instrucție cu accent pe misiunile de patrulare deasupra mării. Atenție la navele suspecte ce se îndreaptă către țărm și la submarine."




Cam toată săptămâna a circulat un zvon printre aviatori cum că submarine americane au pătruns în apele noastre teritoriale. Pentru organele de conducere din acea perioadă era o psihoză privind atacul forțelor inamice, capitaliste, asupra noii orânduiri socialiste, asupra comuniștilor. Comandantul a continuat: "În prima ieșire pleacă echipajul format din locotenent-major Dănulescu Cornel-căpitan Cârciog Dumitru cu hidroavionul 6, apoi locotenent-major Ciobanu Florin-locotenent-major Cotorogea Alexandru cu hidroavionul 14 și locotenent Crețu Traian- locotenent Gornistu Constantin cu hidroavionul 7".
După raport, piloții și navigatorii au mers către debarcader, locul unde erau ancorate hidroavioanele. Era o zi bună de zbor, cu vizibilitatea 6-8 km la uscat și un vânt ce adia ușor dinspre mare. Sub adierea vântului lacul Siutghiol făcea mici vălurele din loc în loc, ca o perdea imensă întinsă de la un mal la altul. Direcția de decolare era de la Vest spre Est, pe un culoar marcat cu balize. Primii au decolat Dănulescu și Cârciog, conform planificării.
Hidroavioanele erau simplă comandă și aveau în cabina din față pilotul și în cea din spate navigatorul. Pilotul se ocupa de pilotaj și, în caz de necesitate, executa tragere cu cele două tunuri de bord sau cu mitraliera iar navigatorul răspundea de radionavigație, fotografie aeriană, trăgător cu mitraliera din spate și putea lansa bombe. Avea un vizor special. 
Conducătorul de zbor din acea zi era maiorul Vasile Ion aflat în "prepeleac", o gheretă de lemn ridicată pe niște stâlpi la 4-5 metri de sol, construcție ce îndeplinea rolul de Punct de Conducere al Zborului (PCZ).


O decizie riscantă


Au urmat la decolare Ciobanu-Cotorogea și, în fine, eroii din povestea noastră locotenent Traian Crețu-pilot cu locotenent Constantin Gornistu-navigator. Amândoi tineri și neliniștiți. Atât de neliniștiți încât așteptau un moment prielnic pentru a fugi din țară pe calea aerului. Cât timp mergeau unul lângă altul spre debarcader, Gornistu i-a zis în șoaptă lui Crețu:
- Ce zici, prietene? O luăm din loc?
- E un moment potrivit. Zburăm pe mare la joasă înălțime.
Hidroavionul cu numărul de înmatriculare 7 era pregătit. Mecanicul Ion Ștefan tocmai terminase de alimentat. Pilotul Crețu a trecut la verificarea exterioară a aparatului de zbor. În fața elicei a privit înclinarea, poziția aripilor și a flotoarelor, să nu fie vreunul spart. A pus mâna pe pârghia de deasupra cabinei prin acționarea căreia se pliau aripile și s-a convins că era asigurată apoi a verificat starea motorului, să nu fie scurgeri de ulei și, în final, elementele de comandă: flapsuri, eleron, trape, etc. Au urcat în cabine fixându-se bine în scaune cu chingile. "Începem rulajul!"
Hidroavionul 7 a intrat pe lângă geamandură pe direcția Est, direcția de decolare. Amândoi aviatorii aveau emoții foarte mari. Știau că hotărârea lor de a fugi cu hidroavionul era riscantă. Dar își făcuseră planurile cu mult înainte. Niciunul din ei nu suporta noul regim comunist ce se instalase la putere, inclusiv în armată. De fapt, amândoi erau sătui de comuniști. Gornistu absolvise liceul industrial apoi Școala militară de aviație când văzuse încă de atunci cum oameni cu trei-patru clase, absolvenți ai unui curs de ofițeri politici, deveneau peste noapte mari șefi. Odată, când era în serviciul de gardă la Palazu Mare, un sergent membru de partid a trecut de câteva ori prin fața lui cu mâinile în buzunare, fără să salute. Locotenentul Gornistu l-a pedepsit cu trei zile de carceră. Când a auzit secretarul de partid, i-a dat drumul sergentului și s-a luat de ofițer:
- Cum îți permiți mă să pedepsești un membru al PMR? 
Încă de atunci i-a încolțit idea de a fugi din țară cu prima ocazie.
Crețu s-a aplecat în față, a prins hotărât manșa și, cu picioarele fixate bine pe pedalele palonierului, a dat drumul la frâne. De pe debarcader mecanicul le-a făcut semn cu mâna. Nici nu bănuia că n-o să-i mai vadă niciodată pe cei doi ofițeri aviatori. Hidroavionul a înaintat pe tălpici spintecând apa lacului Siutghiol. Când viteza a depășit 120 km/h pilotul Crețu a tras ușor de manșă și hidroavionul s-a desprins de luciul lacului. S-a înălțat la 300 metri intrând la virajul unu, cam în dreptul actualului hotel Rex. Aveau combustibil pentru două ore de zbor de patrulare deasupra mării, hidroavionul fiind dotat cu două mitraliere, două tunuri și două bombe de 50 kg. S-au depărtat cam la 20 km de țărm și au redresat la 50 metri înălțime luând cap-compas țărmul Turciei. Pe mare era puțină pâclă. Trebuiau să zboare cu țărmul la vedere și să evite artileria antiaeriană.
Locotenentul Crețu Traian era un tânăr de 25 ani, promoție 1952 a Școlii de pilotaj de la Focșani, de loc din zona Oradea, potrivit de statură, șaten cu ochii căprui iar locotenentul Constantin Gornistu avea 23 de ani, promoție 1954 a Școlii militare de tancuri, de loc din Ploiești, brunet, cu mustață. Gornistu fusese recrutat navigator pentru aviație în urma unui control medical și a unui examen. Amândoi tinerii ofițeri erau buni sportivi iar la chefuri, mari băutori.




Doi aviatori de la hidroaviație, posibil Crețu-Gornistu


Pe lacul Siutghiol a amerizat și penultimul hidroavion aflat în patrulare deasupra mării de la Mangalia la Sfântu Gheorghe. Au venit dinspre mare, au făcut virajul doi, au continuat zborul pe uscat până deasupra sondelor de la Ovidiu unde au executat virajul trei și apoi, deasupra localității Cocoșu (azi Poiana) au atins virajul patru pilotând spre direcția de amerizare.
Maiorul Vasile a încercat câteva controale radio cu echipajul Crețu-Gornistu dar fără rezultat. Aceștia nu au răspuns și, în scurt timp, a început agitația. Hidroavionul cu numărul 7 nu se întorsese din misiune. Varianta ce stătea pe buzele tuturor era că se prăbușiseră în mare. 
Crețu și Gornistu se apropiau de țărmul turcesc, zburând la înălțime mică și cu țărmul la vedere. Au reușit să amerizeze în apropiere de Istanbul după o oră și jumătate de zbor. Trupele turce i-au dus la un hotel unde au fost anchetați timp de doi ani și, în final, transferați în Germania, la Frankfurt, unde au primit identități false. Hidroavionul a fost demontat și adus în țară cu un vapor. 
În Germania li s-a propus să se întoarcă în țară și să fure un avion de bombardament IL-18 care intrase în dotarea RPR. Li s-au promis mulți bani și încadrarea în CIA. După o noapte de coșmaruri cei doi aviatori au refuzat oferta. Și s-au trezit, cum singuri au recunoscut mai târziu, în stradă, fără nimic. Traian Crețu s-a întors în România unde a făcut ani grei de închisoare și a murit la scurt timp după ce și-a ispășit pedeapsa. Constantin Gornistu a devenit om de afaceri făcând comerț cu aur și blănuri.
Fuga celor doi aviatori de la Palazu Mare a produs efecte incomensurabile: în primul rând în urma gestului lor unitatea a fost desființată iar destinul multor piloți și navigatori de la hidroaviație a fost schimbat în mod dramatic. Unii piloți au fost mutați la unitățile de la Turda și Sibiu, alții au fost trecuți în rezervă sau numiți pe funcții terestre. Dar evenimentul a avut drept consecință și un fapt pozitiv: funcționarea noului regiment de aviație vânătoare pe aerodromul Mihail Kogălniceanu. În luna iunie 1955, în două zile, Regimentul 172 Aviație Vânătoare a fost dislocat de pe aerodromul Ianca pe aerodromul Mihail Kogălniceanu unde, astăzi, funcționează Baza 57 Aeriană.


Căpitan-comandor de aviație ( r ) Nelu Enache, ARPIA-Constanța




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 1.6581 secunde