Arestul Poliției din Constanța s-a umplut

George Dorel Popa ocupă interimar postul de inspector șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, din 19 mai a.c.. Are 41 de ani și și-a început cariera în poliția constănțeană, după care a lucrat timp de șase ani la Ambasada României din Polonia, pe post de consilier diplomatic în afaceri interne.

Reporter: Mai sunt câteva zile și se împlinesc două luni de când ați fost numit interimar la șefia IPJ Constanța. După analiza dumneavoastră, care sunt punctele forte ale Poliției Constanța?
George Dorel Popa: Punctul forte ar fi, cred eu (și acesta este un paradox, pentru că ar putea să constituie și un punct slab sau sensibil), vârsta relativ scăzută a personalului. Fiind tineri, mulți dintre ei sunt extrem de dinamici, pun suflet, caută să se afirme. Așa că mai speculez și eu chestia asta, vă spun cu sinceritate.
Pe de altă parte, ar fi și un punct sensibil pentru că, fiind tineri, mulți dintre ei nu au suficient tact să gestioneze unele situații și, dacă nu-i supraveghezi îndeaproape sau dacă nu-i coordonezi așa cum trebuie, ar putea să și strice unele cazuri. Trebuie tot timpul să gestionezi situația astfel încât să-i motivezi, dar, totodată, să-i mai ții un pic și în frâu.

R: Ați vorbit de lipsa de experiență, dar profesional sunt bine pregătiți? Vă întreb în contextul în care, în toate domeniile, există nemulțumiri față de cei veniți de pe băncile școlii?
GP: Să știți că mulți dintre managerii pe diferite niveluri mi-au reclamat lipsa asta de pregătire, vin mai puțin pregătiți decât eram noi, de exemplu, la momentul la care am terminat academia. Acum intervine foarte mult rolul colectivului. Dacă ai un șef care te lasă să faci ce vrei și nu te controlează, nu te îndrumă… eu, de exemplu, vă mărturisesc că îmi amintesc cu plăcere de mulți oameni, care nu mai lucrează în poliție, dar care mi-au marcat profesional în anumite momente viața, adică am învățat de la ei. Sigur, trebuie să ai și deschidere să vrei să înveți ceva, dar e și important ca șeful acela mic pe care îl ai deasupra ta, la nivelul de jos, să încerce să te învețe să faci ceva, să cunoști teritoriul, populația, procedură penală și așa mai departe.

Infractorii evoluează și nu toți polițiștii țin pasul cu ei

R: În contextul pregătirii din ce în ce mai slabe a personalului, cel puțin în domeniul dvs sunt convinsă că se remarcă o pregătire din ce în ce mai bună a infractorului. Tehnica evoluează, ei sunt din ce în ce mai bine adaptați și updatați, bănuiesc că și aici, în poliție, este necesară o pregătire continuă, o evoluție continuă din punct de vedere profesional. Există?
GP: Corect. Avem cursuri și la nivel local, și cu deplasări la București, Sibiu sau în altă parte, la școlile de agenți de poliție, la Academia de Poliție și așa mai departe. Numai că, și aici, intervine o chestiune: unii înțeleg să se ducă să învețe ceva, alții pur și simplu fac act de prezență, formalism… Și atunci mă întorc la ideea inițială: este foarte importantă atitudinea, dacă ai deschidere și vrei să înveți ceva sau dacă pur și simplu vrei să te plimbi, să vezi cum arată Bucureștiul în timp de vară sau să dispari o săptămână de aici, că oricum este sezon și avem o mulțime de probleme și de chestii de făcut. Însă, în aceste două luni, am încercat să suplinesc, și zic eu cu destul succes, lipsa de personal sau de resurse cu o mai bună colaborare cu alte instituții.

R: Adică?
GP: Concret, cu formațiunile de crimă organizată, cu Parchetele și așa mai departe. Cred că ați văzut și dvs. ce rezultate au fost în ultimele două luni. Nu stau să analizez ce s-a întâmplat înainte, dar eu cred că, începând cu jaful la care au fost prinși autorii în mai puțin de 24 de ore, cazul cu furtul masiv de țiței, apoi cea mai mare plantație de canabis descoperită în istoria poliției române, mașinile furate, Cristel și cu gașca… știți foarte bine că am prevenit un jaf de un milion de euro. Vă dați seama ce ar fi fost dacă nu am fi lucrat așa cum trebuie, profesionist, și i-am fi scăpat pe ăștia. Probabil că nici nu-i mai găseam vreodată. Cu un milion de euro, nu mai veneau în veci în România.

Poliția se luptă cu datoriile la utilități

R: Ați vorbit de latura umană, dar de dotările poliției constănțene sunteți mulțumit?
G.P.: Ce să vă spun, vă dați seama că nu. Astăzi (n.r. - joi, 15 iulie) am avut bilanțul pe Logistică și avem 50% acoperire cu autovehicule. Practic, jumătate din parc nu există sau nu funcționează. Avem acoperire 83% la personal. Deci 17% lipsesc.
Sper să nu mai plece din colegi, că au tot plecat… Circa 20 de cereri de pensionare am semnat eu. Nu am stat să le număr exact, dar cam atâtea au fost. Și nu au plecat oameni care ocupau funcții lipsite de importanță. Mi-a părut extrem de rău, le-am spus, dar pe altă parte, uman, i-am înțeles. Dacă nu plecau acum, la pensie pierdeau.
Avem mari probleme pe partea de logistică. Avem posturi de poliție pe care, din lipsa fondurilor, nu le putem renova, avem pro-bleme cu autoturismele, cu piesele de schimb, nu toți agenții au stații. Vă dați seama, trimiți polițistul pe teren și cu ce comunici cu el, cu porumbei călători?...

R: Dar pe partea de IT cum stați? Tehnica este destul de performantă pentru a ține pasul cu infractorii?
G.P.: În domeniul IT, da. În analiza informatică avem tehnică performantă, care face față. Însă nu avem piese de schimb pe care să le folosim, dacă se întâmplă să se strice ceva, nu avem să le înlocuim și nici nu avem bani să le cumpărăm.

R: La posturi, în mediul rural, există calculatoare?
G.P.: Există unele calculatoare… (zâmbește). Avem dificultăți serioase, ce să vă spun că avem 12 miliarde de lei datorie, la orice, începând cu utilități, energie, apă… și mare parte din timp mi-o aloc să încerc să reeșalonăm, să facem de așa manieră să nu rămânem fără utilități măcar.

R: Constanța este un punct cheie, cel puțin în timpul sezonului estival…
G.P.: Din punctul acesta de vedere, conducerea ministerului ne-a ajutat cu colegii detașați, câte 230 pe serie, în iulie și în august. Au venit cu mașinile lor, cu stații, cu armament și așa mai departe. Sunt cazați de la Năvodari, Mangalia, Vama Veche, repartizați unde am considerat că avem probleme. Ei ne sunt de un mare ajutor, pe perioada aceasta a verii, dacă nu ar fi ei, ar fi un blocaj, începând de la polițiștii de rutieră…

R: Când ați fost numit, chestorul Tobă a făcut referire la Constanța ca fiind peste media națională la infracțio-nalitatea stradală. În aceste două luni, ce rezultate ați reușit să arătați?
G.P.: Eu cred că au fost rezultate imediate, v-am dat mai devreme exemple, cele mai semnificative. Așa ca un can-can, pentru prima oară după mult timp, mi-au spus colegii mai vechi, care lucrează aici, că arestul, după mult timp, s-a umplut.

Polițiștii trebuie să mai meargă și pe jos, nu doar cu mașinile!

R: Vorbeați despre vizibilitatea polițistului pe stradă. Ce ați reușit în sensul acesta?
G.P.: Este fundamental, eu cred că asta a condus și la o parte din rezultatele foarte bune. Și mă uitam la… nu am ce să fac, nu e foarte elegant, dar trebuie să te raportezi și la ce s-a întâmplat înainte de tine… mă uitam la numărul de A.N.- uri (cazuri rămase cu autori necunoscuți)…
Nu numai că i-am scos pe polițiști în stradă, dar am scos și șefii în stradă. În fiecare noapte, șefii de la județ, în frunte cu adjunctul și cu mine, și cu toți ceilalți șefi mergem și controlăm agenții de ordine să vedem dacă sunt în posturi și dacă își fac treaba. Ei, din acel moment a început să scadă numărul de AN-uri. Adică vizibilitatea trebuie să înceapă cu șeful, căci dacă aș sta numai în birou aici, și zi și noapte… nu se poate face nimic.
Mai am o teorie, aceea cu patrulele auto. Când am venit, tot timpul existau oameni care se deplasau cu mașina, plecau undeva. Atâtea avem, puține, dar nu înseamnă că tot timpul trebuie să fie în mișcare, trebuie să mai avem și polițiști care să meargă pe jos. Așa se întâmplă și în vest, există patrule de poliție pedestre. La noi, am constatat cu surprindere când am revenit, că aproape dispăruseră patrulele pedestre. Adică polițistul care să meargă la șeful asociației de locatari, să întrebe cine s-a mutat, care sunt scandalagiii. Agentul de noapte să meargă pe jos, să vadă unde este muzica tare, unde este un scandal, unde există un lacăt care s-ar putea sparge… exemple banale, dar de aici se pleacă. În condiții de criză, vizibilitatea este esențială, dar și binevenită. În loc să mergem opt ore cu mașina, putem să mergem trei ore, iar cinci să mergem și pe jos. Lași mașina în stradă, să fie și vizibilă, și pleci pe jos.

Pe urmele clanurilor infracționale din județul Constanța

R: Ce ne puteți spune despre clanurile din Constanța?
G.P.: Există niște grupări, nu are importanță numele. Sunt clanuri, de fapt, mai degrabă grupări, în tot județul. Clanuri ar fi prea mult spus, deja îi măgulim dacă le atribuim acest termen. Sunt grupări infracționale specializate pe diferite activități. Noi îi supraveghem, ca dovadă că așa am reușit să rezolvăm și problema cu clanul lui Cristel.
Nu aș vrea să intru în amănunte, pentru că apoi le creez probleme colegilor care chiar muncesc și încearcă să ajungă la anumite personaje și, dacă vă spun localități sau nume, cel puțin o perioadă își vor lua măsuri… dar, credeți-mă, chiar îi știm!

R: Care sunt activitățile pe care se concentrează grupările infracționale?
G.P.: Începând de la infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului, genul de furturi, de jafuri, impropriu spus. Sunt și grupări care, nu o să vă vină să credeți, fură oglinzi auto. Le plasează ușor. Sunt și grupări care fură autovehicule, dar, ca să furi un autovehicul, e mai greu, trebuie să ai logistică, pe când o oglindă…
Altele sunt specializate pe banalul furt de pe plajă: unul ține de șase, unul pleacă înainte, al treilea trece pe lângă cearșaf, a luat telefonul mobil, îl plasează la al patrulea și își văd de drum. Alții se ocupă de valorificare. Acționează în tot județul și în municipiul Constanța.
Alte grupări sunt specializate pe prostituție și proxenetism, Deci acoperă, în mare, toată sfera infracționalității. Și pe droguri sunt, însă, ca principiu, nu că ne dăm la o parte, dar preferăm să conlucrăm cu crima organizată, să-i ajutăm, să-i sprijinim, pentru că nu avem compartiment de droguri.

Drogurile la Constanța - doar cazuri izolate

R: Cum percepeți problema asta legată de droguri, pe Constanța? În capitală, de exemplu, sunt anumite zone unde poți vedea vânzători de droguri pe stradă.
G.P.: Față de alte județe… nu s-a ajuns la maniera de a se vinde droguri la colțul străzii, ar fi ultima manifestare a delăsării poliției, a lipsei de implicare. Nici nu dețin informații că ar exista astfel de zone. Avem informații că există locuri, ca să nu spunem localuri, unde s-ar consuma droguri. Pe de altă parte, Constanța se circumscrie României, care este mai mult țară de tranzit. Nu spun că nu se consumă droguri, dar nu este precum în vestul Europei, ca în Olanda sau Spania, țări de destinație ale drogurilor. Revin… ne implicăm pe linia asta, ați văzut ce rezultate am avut cu plantația de canabis…
De asemenea, în școli au fost cazuri izolate și nu deținem date că ar fi plasări de droguri masiv, ci cazuri izolate.

R: Magazinele de vise?
G.P.: Continuă controalele de la Brigadă, dar îi sprijinim activ, cu polițiști de proximitate și de la economic. Aici e o problemă din punct de vedere legislativ: Ministerul Sănătății face lista cu substanțe interzise, trebuie tot timpul actualizată. Apare "Visul dragonului", îl înterzice și apare "Visul rechinului"... Iar trebuie modificată lista, iar noi, în loc să fim proactivi, suntem reactivi, reacționăm la modificările pe care le fac ei.
Noi verificăm doar lista cu substanțele interzise, dar nu mai sunt acelea, sunt altele. Este o luptă continuă.

Proxeneții - cheia problemei prostituției

R: Spuneți-ne câteva cuvinte despre bilanțul Poliției municipiului Constanța!
G.P.: Nu sunt mulțumit de rezultatele la mica infracționalitate stradală, unde avem creșteri de 17%, și chiar am atras atenția actualei conduceri a municipiului. Exact ce vă spuneam mai devreme… furturi de oglinzi, furturi de ștergă-toare, micile "ciupeli" care, deși nu sunt de impact mediatic, sunt multe și creează un disconfort și senzația de nesiguranță. Omul știe că și-a parcat Dacia în față, iar dimineața o găsește fără oglindă sau fără ștergător, sau capacele de la roți. Micile ciupeli nu creează o imagine bună, nici poliției, nicio atmosferă bună ca climat social.
O altă problemă care m-a deranjat și urmează să luăm măsuri extrem de ferme este prostituția stradală care, pe mine personal, mă nemulțumește teribil. Dacă mergeți seara în anumite zone, veți vedea tot timpul două - trei prostituate care își fac veacul pe acolo. Eu nu vă ascund că, atunci când am plecat din țară, sistemul legislativ era deficitar, iar după ce m-am întors am găsit același sistem. Ne ducem, le luăm din stradă, le ducem la secție, le amendăm, nu plătesc amenda. Au ieșit din secție și fac același lucru. Cum să procedeze polițistul? În afară de asta, problema consumă resurse: doi oameni din patrulă, în loc să patruleze, se duc pe Aurel Vlaicu, de unde iau prostituate. Până se duc, până le iau, până se întorc - 40 de minute, până le iau declarații, până completează procesul verbal… sunt o oră și jumătate sau două ore blocați. Rezultat - zero! Ele se duc înapoi în stradă, amenzile nu le plătește nimeni niciodată.
Atunci o să încercăm să deschidem dosare în ceea ce privește proxeneții. Acolo cred eu că este cheia. Dacă vom reuși să agățăm proxeneții, sper ca numărul de prostituate aflate pe stradă să scadă. Nu vă ascund că este foarte greu, pentru că ele niciodată nu cooperează, nu ți-ar spune în nicio împrejurare cine este peștele. Trebuie găsit și probat. Clientul nu știe cine este proxenetul. Deci trebuie făcută muncă de poliție, cum spunem noi, calificată. Asta nu e vizibilă, spectaculoasă, este de durată, iar rezultatele se văd în timp. Deja am discutat ieri și astăzi niște măsuri concrete cu șefii de secții, la Compartimentul nostru de Prostituție și Proxenetism. Nu vă așteptați să dispară de mâine. Trebuie să lucrăm și sub acoperire dacă se impune. Există un mic grup - trei persoane care se ocupă. Gândiți-vă la cât e de mare Con-stanța și noi avem trei lucrători!

"Sunt adeptul muncii bazate pe analiză"

La infracțiunile cu violență se observă o scădere, cel puțin de când am sosit, și, per total, pe ultimele șase luni, este un trend descendent. Ne place să credem că și datorită cazurilor de răsunet mediatizate în presă, și datorită faptului că am scos oamenii din birouri în stradă, am reorganizat un pic amplasarea dispozitivelor. Eu acord o mare atenție analizei. Avem un compartiment care face analiză, ori eu sunt adeptul muncii bazate pe analiză. Avem harta județului, scoateți-mi pe ore și pe zile unde sunt mai multe infracțiuni! Unde se grupează infracțiunile, înseamnă că acolo este nevoie să avem oameni. Așa mi se pare firesc, să mergem acolo unde sunt probleme cu adevărat. Este important să previi un accident unde își pierd oamenii viața sau rămân răniți.

R: Ne puteți da exemple de astfel de zone unde ați constatat că au fost probleme?
G.P.: Furturi mărunte multe sunt pe raza Secției 5, Poarta 6, Km 5, Km 4-5 și așa mai departe. Probabil că este și pe fondul situației economice, care nu se compară, de exemplu, cu Faleza Nord. Astea se leagă. Din păcate am constatat și un alt fenomen, apropo de chestiunea asta… le-am cerut analiștilor să-mi prezinte o situație privind oamenii care sunt implicați în infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului, furt, tâlhării și așa mai departe, care este situația lor din punctul de vedere al cazierului judiciar și o să fiți surprinși să vedeți că mulți nu au antecedente penale. Pentru prima oară s-au dus să fure. Înainte știam că a avut o tâlhărie în anume loc, scoteam listele cu toți tâlharii. E posibil să fie din cauza crizei.

R: Există corupție în Poliția Constanța? Și nu mă refer la mica corupție, la unul care ia 50 de lei pentru a nu da o amendă, cu toate că nici aceasta nu este scuzabilă.
G.P.: Nu cunosc, la momentul actual, astfel de situații, vă garantez că orice informații îmi ajung de genul ăsta - și știți că avem instituții care se ocupă de lucruri de genul ăsta DGA, DNA - nu o să ezit nicio secundă să le aduc la cunoștință. Impresia mea este că, per total, oamenii își văd de treabă.

R: Taxe de protecție?
G.P.: Nu, nu am auzit. Ar fi expresia unei poliții slabe. Dacă ar fi o poliție paralelă, care să perceapă taxe, atunci îmi fac bagajele și plec acasă!

R: Există mafie la Constanța? Mafia "gulerelor albe"…
G.P.: Vă referiți la persoane implicate în acțiuni infracționale de natură economică? Sigur că avem, păi avem o serie întreagă de dosare. Avem 2700 de dosare de natură economică, în care este cel puțin un suspect.

R: Aveți destui oameni pentru atâtea infracțiuni economice?
G.P.: Nu prea. Aici am încercat pe planul inter-instituțional și am discutat, cred că în a doua săptămână de la instalare, și particularizând, și la modul general, cu șefii parchetelor din tot județul și am încercat să identificăm niște modalități pentru a lucra mai eficient, să mai eliminăm din hârtiile acestea. Se poate să eliminăm din timpul lung în care o hârtie se trimite și vine înapoi. În loc să trimiți prin poștă, o hârtie azi, una mâine, poți să strângi zece hârtii, să te sui în mașină și să le duci la Parchet. Procurorul le vede pe toate zece, mă întorc cu ele… elimin zece timp morți, am găsit deschidere din partea prim procurorilor.

R: Unde este mai bine, în diplomație sau în poliție?
G.P.: Profesional, m-am simțit bine și acolo, mă simt bine și aici. Am avut destule satisfacții. Am fost consilier diplomatic, de două ori decorat - de vice-prim ministrul Poloniei și de ministrul de interne, pentru modul deosebit în care am cooperat cu autoritățile statului acreditar și pentru modul în care am contribuit la impulsionarea relațiilor româno-polone pe componenta de justiție și afaceri interne.
Personal, totuși, aici sunt acasă. Născut, crescut aici. M-au întrebat mai mulți cum mă simt la Constanța. Ca acasă, cum să mă simt, dacă m-am născut aici, am făcut școala generală, liceul aici...

"Am vrut să văd ce rezultate pot obține. Probabil voi candida"

R: Urmează un concurs pentru postul de inspector șef?
G.P.: Nu știu când, bănuiesc că după ce trece sezonul, nu cred că ar fi oportun să se organizeze acum.
Mă gândesc din ce în ce mai serios la varianta de a candida pentru acest post. Am vrut să văd în ce măsură pot să mă acomodez și să obțin niște rezultate. Dar zic eu că au fost, au fost niște rezultate foarte bune.
Sunt optimist. Dacă nu aș fi, nu aș încerca. Mă bucur că și colegii au reacționat la modul pozitiv, probabil sunt și unii mai puțin fericiți, dar per total i-am simțit cooperanți. Probabil este și un soi de mândrie, căci mulți mi-au spus că sunt primul șef constănțean, de la Cârlig încoace. Chiar nu m-am gândit la chestia asta, mai ales că pe cei dinaintea mea nu i-am cunoscut.