Alertă! Poluare cu particulele fine de praf provenite de la deșeurile miniere la Moldova Nouă

Potrivit unui comunicat de presă, de marți, al Gărzii Naționale de Mediu, comisarii au fost să verifice fenomenul de poluare de la Moldova Nouă, județul Caraș-Severin,după ce au fost înștiințați de reprezentanții SC Moldomin SA.

"Astăzi, 2 aprilie, Comisariatul Județean Caraș - Severin al Gărzii Naționale de Mediu a fost anunțat de SC Moldomin SA că, pe fondul intensificării vântului, s-a produs fenomenul de poluare cu particule în suspensie provenite de pe suprafața iazurilor Boșneag - Extindere și Tăușani. Imediat ce au primit notificarea, comisarii GNM s-au deplasat la fata locului unde au constatat prezența fenomenului de spulberare și posibilitatea extinderii fenomenului de poluare către granița cu Serbia", se arată în comunicat.

Comisarii Gărzii de Mediu au dispus umplerea iazurilor cu apă, astfel că fenomenul de poluare s-a redus de pe suprafața iazurilor cu 50 la sută.

"În limita atribuțiilor care le revin, comisarii Gărzii Naționale de Mediu au luat toate măsurile pentru limitarea fenomenului și au dispus, imediat, umectarea suprafeței iazurilor cu ajutorul instalației existente. Ca urmare a acestei măsuri, la o jumătate de oră de la pornirea instalației de umectare, fenomenul de poluare de pe suprafața iazurilor s-a redus cu 50%", se mai arată în comunicat.

Și Grupul Ecologic de Colaborare Nera, un ONG care activează în domeniul în domeniul ecologic, a tras un semnal de alarmă, într-un comunicat de presă de marți, în ceea ce privește poluarea de la Moldova Nouă, susținând că este vorba despre o catastrofă ecologică în Clisura Dunării.

"Catastrofă ecologică în Clisura Dunării - sau cum să cheltui 2 milioane de euro de la bugetul de stat fara nici un efect. Vântul îi «prăfuiește» din nou pe locuitorii din Moldova Nouă cu deșeuri miniere de la iazul Tăușani - Boșneag. Acum nu a existat energie pentru funcționarea aspersoarelor (care oricum nu funcționau pe un asemenea praf și un asemenea vânt), la viitorul vânt probabil nu va fi forța de muncă, iar la următorul nu va fi...", se arată în comunicat.

Ecologiștii mai spun că specialiștii de la Protecția Mediului au dat acorduri de mediu și autorizații pe o soluție tehnică care nu va duce la stoparea poluării.

"Specialiștii de la Ministerul Economiei, Agenția de Protecția Mediului și Primăria Moldova Nouă au dat acorduri de mediu și autorizații pe o soluție tehnică care nu va produce stoparea poluării. Problema este cine va plăti eșecul? Cu siguranță locuitorii din Clisură cu sănătatea și cu taxele și cu impozitele colectate la bugetul de stat de unde s-a finanțat proiectul. Din 2016, de la apariția în spațiul public a acestei soluții, GEC Nera s-a opus implementării ei și a cerut folosirea unei consolidări vegetative a iazului care ar fi funcționat fără energie, fară forță de muncă. Ar fi funcționat singură! Petițiile GEC Nera nu au fost luate în considerare de Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, APM și Primărie. Banii trebuiau aruncați pe apa Dunării ...sau cine știe unde! În 2 aprilie 2019 poluarea din Clisură este și mai rebelă deoarece suprafața iazului, în parte stabilizată în ultimii ani cu vegetație spontană, a fost răvășită de utilajele celor care au «stopat» poluarea, iar praful a fost adus din nou în calea vântului", se mai arată în comunicat.

După închiderea minei de la Moldova Nouă, iazul de decantare Boșneag a rămas principala sursă de poluare în zona Clisurii Dunării, în special în zilele cu vânt puternic, când praful de steril este ridicat în aer.

În iulie 2016, pentru poluarea cu steril produsă de iazul de decantare Boșneag din Moldova Nouă, Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României și a reclamat Statul Român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Curtea a pronunțat sentința împotriva Statului Român, sentință care nu a inclus și sancționări financiare, ci doar a impus adaptarea legislației la directivele UE.

Guvernul de atunci a pregătit cadrul legal pentru a rezolva problema și anume umezirea suprafeței iazului Boșneag utilizând apă din Dunăre.

Investiția în valoare de 1,6 milioane de euro este derulată prin Ministerul Economiei și constă în construcția unei stații de pompare, realizarea unui sistem de conducte pe o suprafață de 120 hectare și montarea unui sistem de aspersoare pentru umectarea iazului, astfel încât particulele fine de praf provenite de la deșeurile miniere să nu mai fie duse de vânt și să polueze localitățile limitrofe, punând în pericol sănătatea umană.