Unde sunt nunțile de altădată?

Iubirea a fost dintotdeauna mai puternică decât depresiunile economice, războaiele și cataclismele naturale. Ea are vigoarea firului de iarbă ce răsare și din piatră seacă. Criza generală din anii 1929 - 1933 nu i-a oprit pe tineri să se iubească și să-și întemeieze familii. Nu i-a oprit nici criza economică declanșată la mijlocul anului 2008, despre care se spune că ar fi și mai cruntă.

Ce vremuri!
Datorită frumuseții tradițiilor, dar și constrângerilor ei, tinerii s-au luat dintotdeauna cu nuntă, astfel că istoria românilor poate fi privită ca un lanț de astfel de sărbători. Acest comportament social stă la baza multora dintre afacerile de astăzi. Restaurantele, furnizorii de băuturi, cofetarii, croitorii, bijutierii, lăutarii și numeroși alți prestatori de servicii fac bani buni pe seama nunților.
Alimentația publică supraviețuiește doar datorită lor. Multe localuri, saloane și restaurante ar da faliment, dacă sâmbăta și duminica n-ar găzdui nunți. În timpul săptămânii, chelnerii și bucătarii se bat de muscă, dar în week-end nu-și văd capul de atâta treabă.
În 2009, respectivele stabilimente erau sufocate de solicitări. În luna martie, erau deja făcute rezervări pentru întregul an. Puține dintre ele mai aveau poziții libere (de regulă duminica). Unii cârciumari ofereau soluția salvatoare: "Cine vă oprește să faceți nunta în cursul săptămânii; marți, spre exemplu?! Convingeți-vă invitații! Au mai fost cazuri."

Nunți să fie
După numai doi ani, lucrurile s-au schimbat radical. Nunți să fie, căci la această oră se pot obține rezervări pe alese, în orice lună a anului. Prea puține dintre restaurante au reușit să ocupe majoritatea pozițiilor din următoarele trei luni, a relevat sondajul realizat, de "Cuget Liber", în rândul a 15 cunoscute unități de alimentație publică din Constanța.
Dacă în oraș mai e cum e, în Mamaia, situația este de-a dreptul dramatică. Cele mai multe restaurante au obloanele trase toată săptămâna, neavând programată nicio petrecere.
Prețul tacâmului la o nuntă variază între 125 și 200 de lei, în funcție meniul ales, de pretenții. "Nu l-am mai schimbat de doi ani, deși prețul alimentelor a crescut" - afirmă cei mai mulți dintre cârciumari. În ceea ce privește băutura, fructele, tortul miresei și lăutarii, clienții sunt sfătuiți să vină cu ele de acasă, dacă vor să-i coste mai puțin. Unii cârciumari se oferă să recomande furnizorii cei mai ieftini.
Spre deosebire de acum doi ani, astăzi nu mai constituie o problemă găsirea unei formații de lăutari pentru ziua în care e programată nunta. Sunt o mulțime care își fac publicitate pe Internet. Răspund afirmativ de la primul apel, fără să mai facă fițe. Și prețul lor a scăzut. Dacă, în 2009, o formație era angajată cu 2.000 - 4.000 de euro, astăzi aceeași formație e dispusă să cânte pentru 1.000 de euro negociabil.
Se poate chiar și mai ieftin. Cu 100 - 200 de euro, se angajează, tot de pe Internet, un DJ. Avantajul este nu numai de preț.
DJ-ul nu face pauze (precum lăutarii), vine cu sculele sale, are muzică de calitate și pentru toate gusturile.
În privința modalității de plată a tacâmului, unele restaurante acordă facilități, pentru a atrage clienții. Spre exemplu, chiar dacă au fost comandate și arvunite 200 de locuri, factura finală se încheie pentru numărul mesenilor prezenți la nuntă și se achită din ceea ce se strânge la dar. Este adevărat, astăzi sunt tot mai frecvente nunțile la care darul nu acoperă cheltuielile, astfel că socrii trebuie să aducă bani de acasă.

O tradiție în pericol
Dumitru Stere, activează din 1968 în alimentația publică. A lucrat timp de câteva decenii la Întreprinderea de Hoteluri și Restaurante, la ONT și la Litoral Mamaia. Cunoaște foarte bine evoluția pieței nunților.
În opinia sa, faptul că restaurantele au tot mai puține comenzi se datorează câtorva cauze principale: "Numărul restaurantelor și saloanelor care organizează nunți a crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce a dus la o supraofertă de locații. Pe de altă parte, a scăzut numărul căsătoriilor. Constatăm că tot mai mulți tineri preferă să trăiască în concubinaj."
Fenomenul sociologic semnalat de Dumitru Stere este real. Pe fondul crizei sociale, a creșterii instabilității locurilor de muncă și a sărăciei, relațiile dintre cupluri tind să slăbească, să fie volatile. Libertatea oferită de concubinaj este preferată constrângerilor sociale și materiale impuse de instituția familiei. Câtă vreme economia și societatea, în ansamblu, nu le oferă un mediul de viață și muncă stabil, tinerii parteneri preferă să nu se lege la cap printr-un mariaj, care ar putea să devină o piedică în calea reușitei profesionale și sociale.
Pe de altă parte, din cauza sărăciei, crește numărul cuplurilor care se căsătoresc fără nuntă sau care se mulțumesc cu o petrecere restrânsă, în familie și "fără pretenții".
Toate acestea duc la erodarea tradiției milenare a nunților, care încep să-și piardă valoarea și funcțiile sociale de legitimare și introducere a noilor cupluri în rândul lumii. Tinerii constată că e mai comod și mai ieftin fără deranjul și cheltuielile unei asemenea petreceri. Odată cu fiecare cuplu care renunță la nuntă, prin fenomenul imitației și eredității sociale, alte patru - cinci cupluri urmează aceeași cale.
Nu trebuie omise nici fenomenele demografice. România, în ansamblu, și județul Constanța, în particular, înregistrează o continuă diminuare a populației, ca urmare a reducerii sporului natural, dar și a migrației forței de muncă, mult mai accentuate în rândul tinerilor.
Toate aceste cauze contribuie la scăderea numărului de nunți, astfel că afacerile cârciumarilor sunt în mare pericol. În următorii ani, se vor confrunta cu probleme și mai mari, pentru că în vreme ce numărul restaurantelor și saloanelor este în continuă creștere, cel al căsătoriilor și nunților se reduce.