Un tânăr fermier duce tradiţia mai departe. "Creşterea animalelor este grea, dar plină de satisfacţii"

Marţi, 27 Octombrie 2020
1166
Un tânăr fermier din Vinţu de Jos, judeţul Alba, a ales să ducă mai departe tradiţia familiei, ba mai mult, s-a apucat să producă preparate din ceea ce animalele crescute de el în curte, îi furnizează ca materie primă. Este vorba despre Nicolae Romoşan, care de peste zece ani face caşcavalul care-i poartă numele, şi de care s-au îndrăgostit constănţenii.

O dată pe lună sau la două luni, în funcţie de cum îl lasă „treaba câmpului şi animalele” dă o fugă până la Constanţa să aducă bunătăţi de la Vinţu de Jos. Este tânăr, rumen în obraji şi bucuros că poate împărtăşi cu noi, dragostea lui pentru animale, pentru produsele naturale făcute de mâna lui şi a familiei sale. A absolvit o facultate, a lucrat în Europa şi a încercat să se angajeze pe diverse posturi, pentru că, părinţii voiau pentru el o altă viaţă, mai uşoară, fără animale şi munca la câmp unde este greu, ne-a mărturisit Nicu. „Părinţii mei, în trecut, au trăit foarte greu din creşterea animalelor. Este o muncă grea şi trebuie să lucrezi non-stop. N-ai sâmbătă, n-ai duminică, n-ai Crăciun, n-ai vacanţă, animalul nu ştie d-astea. No. Trebuie să-i dai să mănânce, să-l îngrijeşti mereu”. Prin 2009, după criza economică, s-a reorientat, a renunţat la un job în costum şi s-a apucat serios de treabă, mai ales că s-a şi căsătorit. Acum are o familie frumoasă, o soţie harnică, care pe lângă faptul că-l ajută în gospodărie, i-a dăruit trei copii minunaţi. Între timp, ferma s-a dezvoltat şi are grijă de 20 de vaci şi 500 de oi.

Caşcaval inovat după o reţetă proprie

În 2014 s-a gândit că ar trebui să facă ceva, să poată să vândă, să-i vină banii înapoi, să se poată descurca. „Crescând animale, ai mei făceau telemea, caş, urdă pe care le vindeam. Am văzut şi alţi producători care făceau aceleaşi produse. Ajungeam la o concurenţă de preţuri şi ca să poţi să vinzi trebuia să laşi mai jos din preţ. Atunci mi-a venit ideea să fac altfel de produse din lapte pe care nu le mai face nimeni local”, spune el.

Şi a reuşit! Ba chiar, nu face faţă la câtă cerere are. Aprovizionează câteva magazine în Alba şi aduce pe comandă în Bucureşti şi Constanța. A început cu caşcavalul de casă, simplu, pentru că, spune el, nu avea ce să facă cu laptele. Un an s-a chinuit să-i iasă cum şi-a dorit. A vizitat câţiva producători francezi de brânzeturi, dar, nimeni nu i-a vândut secretul. „Eu nu-mi bat joc de clienţi. Din caşcavalul ăsta dau şi copiilor mei să mănănce şi îl fac curat. Pentru un kilogram de caşcaval folosesc 11-12 litri de lapte şi trebuie să stea la maturat minimum o lună. Nu pot să-l vând imediat”.

Acum se poate lăuda cu mai multe sortimente de caşcaval. Pe lângă cel simplu mai are caşcaval cu chimen, cu boabe de piper, cu ardei iute, maturat în vin, cu mix de plante aromatice, măghiran şi oregano şi cel mai nou este cu negrilică. Cum era şi firesc, cu ajutorul fondurilor europene accesate în 2017, a trecut la o nouă etapă de dezvoltare şi anume, să valorifice şi carcasa animalelor. A luat câteva utilaje cu care produce mai repede şi mai mult, produse tradiţionale ardeleneşti, naturale. Cel mai cerut produs din carne de către constănţeni este Virşli. Un cârnat popular ardelenesc, făcut din carne de oaie, capră şi porc la care se adaugă şi puţină slănină pentru suculenţă, înfăşurat în maţ de oaie. Se serveşte făcut pe grătar, prăjit sau fiert cu pâine şi muştar. 


Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.313 secunde