Un sistem antitero care jignește inteligența umană

9 km de gard delimitează perimetrul operatorului portuar "Comvex" SA de restul lumii. Structura metalică este dublată de o rețea de fibră optică, de camere video și senzori de mișcare. Totul este în legătură cu un post de supraveghere central. Accesul în incintă se face cu ajutorul cartelelor electronice. O echipă de intervenție este gata de acțiune în orice moment. Întregul sistem a costat 1,2 milioane euro, afirmă directorul general Viorel Panait, iar întreținerea lui costă alte sute de mii de euro pe an. Gardul taie molul portuar pe mijloc. Vizitatorul nedorit este împiedicat să pătrundă la munții de minereu și cărbune, la uriașele benzi transportoare ori la navele aflate la cheu.

Metereze fracturate
Costisitorul sistem de protecție din terminalul "Comvex" a fost creat în 2004. Nu a apărut dintr-o necesitate internă, ci pentru că a fost impus de celebrul cod ISPS, de OUG nr. 80/2003 și de administrația portului Constanța. "Comvex" a fost obligată să edifice, pe bani săi, structura menită să împiedice posibilele acțiuni teroriste. Gardul de sârmă, bariera, paznicul de la poarta de acces și echipa de intervenție ar trebui să descurajeze acțiunile de sabotaj. În schimb, de partea cealaltă a gardului, pe mol, teroristul își poate face mendrele în voie.
De la digul de nord până la cel de sud, teritoriul portului Constanța este fracturat de metereze antiteroriste, din prefabricate, fier beton și plasă de oțel. "Comvex" nu este singura companie care a fost obligată să pună în aplicare OUG nr. 80/2003. Dar multe dintre garduri sunt nefinalizate. La Gara Maritimă, la silozurile "Anghel Saligny", lângă turnul Autorității Navale Române, între panourile din plasă de sârmă sunt numeroase pauze. Multe dintre opreliști nu au nici un rost. Cel mult delimitează zonele de exploatare ale operatorilor. În rest, doar încurcă circulația. Unele dintre ele secționează cheurile, fiind un obstacol la operațiunile de acostare, de legare și dezlegare a navelor. Altele, se opresc la calea ferată uzinală. Operatorii nu s-au încumetat să pună bariere și paznici în fața trenurilor de marfă.

Barbecue pe digul de larg
Sistemul de garduri antitero din portul Constanța este o adevărată bășcălie. El jignește inteligența umană. Modul în care a fost pus în practică demonstrează ne-profesionalismul și lipsa unei concepții unitare privind securitatea portului Constanța. Așa se explică de ce s-a ajuns la soluții inadecvate și costisitoare, de ce multe dintre garduri nu sunt finalizate și, mai ales, de ce mulți dintre operatorii nu cred în eficiența acestei măsuri. Unul dintre manageri semnala o contradicție a sistemului. În vreme ce danele de operare fără prea mare im-portanță sunt împânzite de garduri inutile, pe digurile de larg se face promenadă, până la gura portului. Într-una din zilele acestei veri, câțiva arabi au urcat până în capul digului de nord, pentru un picnic cu barbecue. Nimeni nu i-a întrebat de sănătate pe petrecăreți.

9 km de gard delimitează perimetrul operatorului portuar "Comvex" SA de restul lumii. Structura metalică este dublată de o rețea de fibră optică, de camere video și senzori de mișcare. Totul este în legătură cu un post de supraveghere central. Accesul în incintă se face cu ajutorul cartelelor electronice. O echipă de intervenție este gata de acțiune în orice moment. Întregul sistem a costat 1,2 milioane euro, afirmă directorul general Viorel Panait, iar întreținerea lui costă alte sute de mii de euro pe an. Gardul taie molul portuar pe mijloc. Vizitatorul nedorit este împiedicat să pătrundă la munții de minereu și cărbune, la uriașele benzi transportoare ori la navele aflate la cheu.

Metereze fracturate
Costisitorul sistem de protecție din terminalul "Comvex" a fost creat în 2004. Nu a apărut dintr-o necesitate internă, ci pentru că a fost impus de celebrul cod ISPS, de OUG nr. 80/2003 și de administrația portului Constanța. "Comvex" a fost obligată să edifice, pe bani săi, structura menită să împiedice posibilele acțiuni teroriste. Gardul de sârmă, bariera, paznicul de la poarta de acces și echipa de intervenție ar trebui să descurajeze acțiunile de sabotaj. În schimb, de partea cealaltă a gardului, pe mol, teroristul își poate face mendrele în voie.
De la digul de nord până la cel de sud, teritoriul portului Constanța este fracturat de metereze antiteroriste, din prefabricate, fier beton și plasă de oțel. "Comvex" nu este singura companie care a fost obligată să pună în aplicare OUG nr. 80/2003. Dar multe dintre garduri sunt nefinalizate. La Gara Maritimă, la silozurile "Anghel Saligny", lângă turnul Autorității Navale Române, între panourile din plasă de sârmă sunt numeroase pauze. Multe dintre opreliști nu au nici un rost. Cel mult delimitează zonele de exploatare ale operatorilor. În rest, doar încurcă circulația. Unele dintre ele secționează cheurile, fiind un obstacol la operațiunile de acostare, de legare și dezlegare a navelor. Altele, se opresc la calea ferată uzinală. Operatorii nu s-au încumetat să pună bariere și paznici în fața trenurilor de marfă.

Barbecue pe digul de larg
Sistemul de garduri antitero din portul Constanța este o adevărată bășcălie. El jignește inteligența umană. Modul în care a fost pus în practică demonstrează ne-profesionalismul și lipsa unei concepții unitare privind securitatea portului Constanța. Așa se explică de ce s-a ajuns la soluții inadecvate și costisitoare, de ce multe dintre garduri nu sunt finalizate și, mai ales, de ce mulți dintre operatorii nu cred în eficiența acestei măsuri. Unul dintre manageri semnala o contradicție a sistemului. În vreme ce danele de operare fără prea mare im-portanță sunt împânzite de garduri inutile, pe digurile de larg se face promenadă, până la gura portului. Într-una din zilele acestei veri, câțiva arabi au urcat până în capul digului de nord, pentru un picnic cu barbecue. Nimeni nu i-a întrebat de sănătate pe petrecăreți.