Un nou început pentru agricultura românească. Ce priorităţi sunt în programul de guvernare

885
Un nou început pentru agricultura românească. Ce priorităţi sunt în programul de guvernare - fond2-1637781208.jpg

Articole de la același autor

Noua coaliţie de guvernământ formată din PNL, PSD şi UDMR a pus pe masă noul Program de Guvernare pentru următorii ani, din care, un capitol esenţial este Agricultura. După primele semnale din teren şi din mass-media, se pare că de data aceasta, la cârma Ministerului Agriculturii este un specialist care cunoaşte toate problemele care-i privesc pe fermieri şi ce nevoi are agricultura românească pentru o competiţie acerbă pe piaţa europeană şi internaţională.

Printre problemele stringente care trebuie rezolvate se numără combaterea deşertificării, irigaţiile, sprijinirea fermelor de familie, instalarea tinerilor fermieri, atragerea forţei de muncă şi multe altele.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu fluctuaţii de producţie agricolă. Din cauza schimbărilor climatice, fermierii au avut de întâmpinat o serie de probleme din toată sfera de producţie. Şi parcă nu era suficient, la secetă şi ger s-au adăugat pandemia de coronavirus şi scumpirile pe toate palierele. De aceea, pentru următorii ani Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) trebuie să vină rapid cu programe serioase şi solide, pentru a face faţă provocărilor şi competiţiei pe o piaţă agricolă din ce în ce mai acerbă. „Agricultura românească trebuie să își consolideze performanţele și să devină competitivă pe termen lung, fără dependenţe sau vulnerabilităţi generate de: accesul dificil la finanţare, fragmentarea terenurilor, lipsa forţei de muncă sau capriciile vremii. Cât timp micile exploataţii funcţionează la nivel de subzistenţă și numeroase terenuri rămân necultivate, agricultura nu poate deveni o sursă durabilă de creștere economică. Producătorii mici și mijlocii trebuie susţinuţi pentru a asigura nevoile pieţelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniţi pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale și regionale. Reformarea exploataţiilor agricole, absorbţia fondurilor europene și simplificarea administrativă constituie tot atâtea direcţii clare în care România trebuie să facă pași hotărâţi și ireversibili. O nouă strategie agricolă va trebui să se concentreze atât pe compensarea deficitului în finanțarea de bază, prin instrumentul subvențiilor directe și marketizare prin folosirea instrumentelor dezvoltării regionale cât și pe tehnologizarea înaltă prin agricultură inteligentă”, se arată în strategia agricolă 2020-2024.



Aproape 22 de miliarde de euro pentru modernizarea agriculturii


Pe termen mediu, pentru perioada 2021-2027 fondurile europene destinate Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi acordate statelor membre pe baza Planului Naţional Strategic PAC. Bugetul PAC de care va beneficia România va fi de 21,678 miliarde de Euro. Sectorul agricol și spațiul rural vor avea ca instrument prioritar de dezvoltare Planul Național Strategic (PNS), prin intervențiile financiare prevăzute în cadrul acestuia, aferente exercițiului financiar următor. Fermele de familie vor fi sprijinite prin apeluri de proiecte dedicate lor care vor pune accent pe activitate de procesare, iar fondul pentru această categorie este de 62 de milioane de euro. De asemenea, sectorul zootehnic al fermelor de familie va primi finanţare consistentă pentru investiţii. Un alt aspect important este consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul agroalimentar prin formarea asociaţiilor agricole şi investiţii dedicate lor. Programul Agri-Invest va continua, dar va fi în exclusivitate dedicat sectorului agricol. Se vor oferi garanţii la împrumuturi cu dobândă garantată 100%, dobânzile vor fi subvenţionate la opt luni, iar perioada de rambursare a creditului va fi de până la 10 ani. Cu banii primiţi prin acest program vor fi finanţate depozitele de legume-fructe pentru cooperative, silozuri, retehnologizarea industriei alimentare şi vor putea fi achiziţionate terenuri. Un alt punct de dezvoltare se referă la gestionarea apei în agricultură care se va realiza prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), prin: infrastructura de irigații, infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină și creșterea precipitațiilor. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile şi dacă agricultura românească va înflori în următorii ani, dar promisiunile arată bine pe hârtie.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5467 secunde