Un grup infracțional organizat a jefuit statul de 8 milioane de euro accize

O divizie a Gărzii Financiare Constanța (respectiv zece comisari) a investigat timp de jumătate de an afacerile cu motorină neaccizată ale unei rețele de firme. Acestea au traficat aproape 8.000 tone de carburanți și au prejudiciat bugetul statului de circa 8 milioane de euro, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", comisarul șef Cristian Radu.

Schema infracțională
În încrengătura infracțională au fost implicate nu numai firme din județul Constanța, ci și din Prahova, Ialomița, Brașov, Tulcea, Sibiu. Alba, Galați, Argeș, Mureș, Brăila, Ilfov, Iași și București.
Cinci dintre acestea, aflate în prima linie, sunt firme fantomă. Este vorba de: World Style Distribution SRL Hârșova, M.B.I. Rival Distribution SRL Constanța, Inkasso Distribution SRL Constanța, Onul Ditribution Ialomița și Biocombustibil SRL Prahova.
Prin intermediul lor, motorina pentru care nu s-au achitat accizele către bugetul statului a pătruns în rețeaua infracțională. În operațiuni sunt implicate patru firme de transport din Constanța, Prahova, Ialomița, și Brașov, precum și nouă societăți de intermediere din Constanța, Brăila, Ilfov, Iași și București. La capătul celălalt al rețelei se află două categorii de beneficiari: nouă stații de carburanți din Constanța, Tulcea, Sibiu, Prahova și Ialomița; șapte consumatori finali din Constanța, Tulcea, Alba, Galați, Argeș și Mureș. Toți aceștia au achiziționat motorina la prețuri sub cele ale rafinăriilor. Până în acest moment sunt cunoscute 34 dintre nodurile (firmele) rețelei.

Sub plapuma secretului bancar
"Marea majoritate a tranzacțiilor dintre aceste firme s-au derulat prin intermediul a două bănci comerciale din Constanța - afirmă comisarul șef. Ele sunt implicate și în afaceri oneroase cu cereale. De altfel, au fost nominalizate în sesizarea penală pe care am făcut-o pe baza acestui dosar. Cei implicați au ridicat 2.558.680 lei dintr-o bancă sub forma de avans, chipurile pentru achiziția de cereale. Sunt convins că au fost sprijiniți de funcționari din bancă, care, în baza unor borderouri de achiziție a cerealelor, eliberau sumele cerute, pregătind banii în sacoșe. Așa se scoteau banii din conturi. Pe de altă parte, beneficiarii motorinei au motivat că tranzacțiile au fost făcute legal, prin bancă și că au făcut achiziția pentru că prețul era bun. Mergând pe fir, se va vedea că acești clienți nu erau străini de proveniența motorinei."
Cristian Radu este convins că rețeaua infracțională n-ar fi putut funcționa fără concursul băncilor și al unor notari. "Băncile sunt interesate de comisioanele lor (legale) și se ascund în spatele secretului bancar. Astfel se explică de ce nu suntem informați - Garda Financiară, Poliția ori Parchetul - când se ridică sume foarte mari, cu sacoșa. Funcționarii știu că au obligația legală să informeze Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Dar până o fac și până suntem informați de către respectiva instituție, durează. Nu se mai poate interveni operativ."

O afacere de import
Comisarul șef consideră că nu este vorba de motorină sustrasă de undeva din țară, pentru că n-ar putea fi furate, cu canistra, 8.000 de tone.
Cazul este un exemplu clasic de criminalitate economică, în care nu este exclus să fie implicate grupări infracționale din afara țării. Prețul la care a fost comercializată motorina (sub cel al rafinăriilor din România) și faptul că aceasta nu este Euro 5 arată că marfa provine din țări ce produc motorină de altă calitate și la prețuri de producție mult mai mici.
Astfel stând lucrurile, se pune întrebarea pe unde a intrat motorina în România: pe mare, pe Dunăre, pe calea ferată, pe auto? Bănuielile se îndreaptă spre portul Constanța, dar tot atât de bine ar putea fi portul Midia ori unul dintre porturile dunărene.
"Procurorii de la DIICOT vor trebui să stabilească traseul motorinei prin România, dar din ceea ce am simțit noi, nu este vorba de Dunăre" - afirmă Cristian Radu.

Țapii ispășitori
Există câteva personaje cheie pentru derularea anchetei penale. Un anume Cernodolea Adrian Gabor apare în calitate de administrator al societății fantomă World Style Distribution SRL Hârșova și de asociat la Inkasso Distribution SRL Con-stanța, tot o firmă fantomă.
Un altul, Grosu Florin, este evidențiat în acte că i-au fost cesionate părțile sociale ale firmei World Style Distribution SRL de către Karametis Vasilios.
"Grosu a declarat că la data achiziționării firmei a primit suma de 1.000 de lei, dar nu a primit documentele financiar - contabile, astfel încât nu cunoaște unde este sediul social al societății" - spune comisarul șef.
Ce rol a avut "administratorul" Gabor în această afacere? "Să preia firmele și, la o eventuală sesizare penală, să preia întreaga răspundere pe umerii lui, pentru că cel cercetat va fi administratorul firmelor. Mai mult decât atât, el se ducea la bancă și ridica banii. Când ieșea, era așteptat afară de către cel ce coordona afacerea" - afirmă Cristian Radu.

Presiuni? No comment!
Comisarii au stabilit că SC World Style Distribution a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 22.233.653 lei, Inkasso Distribution, cu 1.509.296 lei, iar M.B.I. Rival Distribution, cu 9.864.382 lei.
"Fiind vorba de un grup infracțional organizat, dosarul a fost transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT. Constanța, pentru adâncirea cercetărilor" - a precizat Cristian Radu.
Se mai poate recupera ceva din prejudiciul de aproape 8 milioane de euro? "Cred că da, de la firmele care au beneficiat de motorină" - spune comisarul șef.
Investigarea unei afaceri cu atâtea ramificații și cu o fraudă atât de mare, trebuie să fi provocat reacția de apărare din partea protagoniștilor. L-am întrebat pe Cristian Radu dacă subordonații săi au fost supuși presiunilor de orice fel, amenințărilor sau încercărilor de corupere. "N-aș vrea să comentez acest subiect. Noi ne-am făcut datoria, acum e rândul organelor de cercetare penală să ducă dosarul la bun sfârșit" - a răspuns comisarul șef.
El a negat existența oricărei implicări politice în această afacere: "Persoanele care stau în spatele ei sunt necunoscute de noi, așa cum s-a întâmplat în afacerile cu cereale sau alte produse accizate investigate. Cei aflați în față sunt oameni săraci, fără niciun venit, care au primit 500, respectiv 1.000 de lei. Cei ce i-au contactat nu s-au recomandat, i-au dus la notar și la Registrul Comerțului cu taxiul. Eu sunt convins că procurorii vor merge pe fir și vor da de capătul lui. Undeva trebuie să fie o fisură."