Tunsul oilor e mai scump decât prețul lânii

Crescătorii de oi și capre din Dobrogea și din întreaga țară o duc mai bine doar de Paști. Atunci crește cererea internă și obțin și ei un preț mai bun pe miei și iezi. În rest, sunt la mâna exportatorilor arabi, care cumpără ieftin berbecuții. Cât despre lână, ce să mai vorbim. Pe piața internă nu are căutare, pentru că au dispărut spălătoriile de lână și atelierele de prelucrare. Așa că fermierii, neîndurându-se să o arunce, cum se întâmpla prin anii ’90, o dau mai pe nimic exportatorilor.

"Tunsul oilor e mai scump decât prețul lânii", se plâng crescătorii. Și totuși, în ciuda numeroaselor greutăți, în fermele județului Constanța trăiesc circa 350.000 de oi și capre.

Toate acestea le-am aflat chiar din gura fermierilor prezenți vineri, 22 a-prilie 2016, la simpozionul organizat de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța.

În cadrul reuniunii au fost expuse rezultatele a trei cercetări efectuate de instituția constănțeană, care au avut ca obiect realizarea unor metiși de oi și capre de carne și lapte.

Nu este cazul să intrăm în detalii, dar trebuie subliniat faptul că respectivele studii s-au bucurat de interesul fermierilor din Dobrogea și din țară, prezenți în număr mare la simpozion.

De altfel, Iancu Polifronie, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Dobrogea și vicepreședinte al Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, a ținut să sublinieze că fermele de animale nu pot trăi fără cercetarea științifică.

La rândul său, Radu Răducu, directorul general al institutului, a menționat: "Activitatea noastră este dedicată crescătorilor. Fără ei, cercetarea zootehnică n-ar avea rost."

Profesorul universitar dr. Gheorghe Neață, director în cadrul Ministerului Agriculturii, a arătat că, în ciuda situației grele prin care trece, institutul reușește să asigure producția de animale de care fermierii au nevoie pentru reproducție, să producă rasele cerute pe piață.

"Cred că nu este departe timpul când problemele cercetării zootehnice din Constanța se vor rezolva", a declarat Gheorghe Neață. "În noua organigramă a Ministerului Agriculturii a fost introdusă o direcție pentru cercetarea științifică, aflată în subordinea directă a ministrului. Nu a mai fost așa ceva până acum. Ministrul Agriculturii (Achim Irimescu - n.n.) provine dintr-o familie de oieri de la Vaideeni. În urmă cu zece zile, a fost în Iordania, unde a discutat problema exporturilor de ovine din România și aspectele sanitar-veterinare. Din păcate, nu toți cei ce se află la conducerea economiei naționale sunt receptivi la nevoile cercetării științifice. Nu se înțelege faptul că cercetarea este o muncă de durată, care se face cu pași mărunți. Nu voi ceda până când institutul de cercetări și crescătorii de animale nu vor ajunge acolo unde trebuie să le fie locul în societatea românească."

Gheorghe Neață a anunțat că, în luna mai, Ministerul Agriculturii va declanșa un studiu, împreună cu fermierii, privind importanța cercetării științifice pentru crescătorii de animale, studiu care va fi pus pe masa Guvernului și Parlamentului. Se speră ca astfel să deblocheze reorganizarea Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța, în vede-rea obținerii finanțării de la Ministerul Agriculturii.

Cei ce au luat cuvântul în cadrul dezbaterilor au subliniat importanța cercetării științifice, a institutului constănțean, în asigurarea materialului biologic necesar crescătorilor, în menținerea unor rase curate de animale. Totodată au fost menționate o serie de pericole ce pândesc România, în lipsa intervenției cercetării științifice: alterarea materialului genetic, pentru că nu s-ar mai face se-lecția animală controlată; ca efect al importului de animale fără pedigree, s-ar introduce în țară boli genetice; crescătorii de ovine ar pierde finanțarea europeană.

Reuniunea s-a încheiat cu o vizită la saivanele institutului, în care participanții au putut admira patrimoniul genetic al României: Merinosul de Palas, rasa de lapte Palas și rasa de carne Palas.