Traficul de mărfuri de pe Canalul Dunăre - Marea Neagră, salvat de grânele Serbiei și Ungariei

Era de așteptat ca, în condițiile pandemiei, să asistăm la o schimbare în structura transporturilor de mărfuri la nivel european. Cantitățile transportate pe Dunăre și canalele navigabile ar fi trebuit să crească substanțial, în dauna transportului auto și feroviar, având în vedere faptul că transportul fluvial prezintă un risc cu mult mai mic de transmitere a virusului și nu se confruntă cu atât de multe restricții.

Din păcate, nu s-a întâmplat așa. România și Uniunea Europeană vorbesc mult și fac prea puțin pentru a transfera fluxurile de mărfuri de pe șosele și căile ferate pe apă. În continuare, Dunărea are probleme cu asigurarea adâncimilor de navigație în perioadele de secetă, prea puține dintre porturile sale sunt dotate cu terminale de containere, iar flota fluvială de nave portcontainer încă nu s-a născut. În zadar așteptăm ca România, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Austria, Croația, Germania și Republica Moldova să își trimită mărfurile containerizate pe Dunăre spre portul Constanța sau spre centrul Europei. În continuare, transportul fluvial se va limita la mărfurile vrac.



Lipsa irigațiilor afectează și traficul fluvial

Pandemia cu cortegiul său de restricții are păcatele sale. Dar cea care a afectat cel mai mult traficul de mărfuri pe Dunăre și pe canalele navigabile a fost seceta teribilă, care a dus la scăderea dramatică a recoltelor de cereale din România și a disponibilităților pentru export. În aceste condiții, a reieșit cât se poate de clar faptul că lipsa irigațiilor reprezintă o problemă critică pentru agricultura țării noastre. Ea afectează, deopotrivă, bunăstarea fermierilor și a lucrătorilor agricoli, activitatea companiilor de navigație fluvială și a operatorilor din porturile maritime și fluviale.

Cum fermierii nu se grăbesc să se organizeze în asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, să atragă fonduri europene și să investească în echipamente de irigații, soarta producțiilor agricole viitoare, dar și cea a transportatorilor, rămâne la mila Domnului.

Din fericire pentru canalele navigabile, golul lăsat de cerealele românești a fost acoperit, în mare parte de grânele din Serbia și Ungaria, țări care stau mult mai bine în privința irigării terenurilor agricole.

Traficul de mărfuri, în ușor declin

„În anul 2020, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o ușoară diminuare față de 2019, care a fost un an record - a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu - director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 35,219 milioane de tone capacitate, cu 1,63% mai mic față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 16,507 milioane de tone de mărfuri, cu 1,42% mai puțin decât în anul 2019.”

Demn de remarcat este faptul că volumul mărfurilor tranzitate pe canalele navigabile în 2020 este mai mare cu 16,89% față de nivelul atins în 2018.

În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 49%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereuri – 27%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 11%, produse chimice - 7%, metal și produse din metal - 3%, ciment – 2%, produse alimentare – 1%.

Rolul european al canalelor navigabile

În anul 2020 s-a produs o semnificativă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în 2019 acesta era de 53% din total, în 2020 a sărit la 64%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european. 

Din totalul de 16,507 milioane de tone de mărfuri derulate în 2020, în contul României au fost transportate 36%, pentru Serbia - 33%, Ungaria - 16%, Bulgaria - 10%, Croația – 2%, Austria, Germania și Republica Moldova – câte 1%.

În 2020, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 24.657 unități navale, din care: 16.857 barje, 3.757 șlepuri, 67 nave fluvio-maritime, 3.970 remorchere împingătoare și 6 nave de pasageri.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Investiții în transportul fluvial

Rolul transportului fluvial de mărfuri și de persoane va crește în următorul deceniu. Programul Guvernului Cîțu prevede o serie de investiții pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii porturilor fluviale și pentru asigurarea condițiilor optime de navigație pe întreaga Dunăre, pe tot timpul anului. Printre acestea se numără:

- îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, în cadrul proiectului Fast Danube (valoare: 5,22 milioane de

euro);

- asigurarea finanțării pentru continuarea lucrărilor de protecție și consolidare a malurilor înalte în zona Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră;

- modernizarea și extinderea capacității de operare în porturile Medgidia (21,53 milioane de euro) și Luminița (20,6 milioane de euro);

- promovarea unor proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea porturilor Calafat și Brăila (26,24 milioane de euro).