Tineri nepregătiți, cu pretenții salariale mari, persoane peste 45 de ani, "neflexibile", dar și specialiști prea… tehnici

Ieri, la Hotel Ibis, au fost prezentate rezultatele studiului efectuat în rândul angajatorilor, pentru identificarea celor mai importante competențe comune ale potențialilor angajați. Acesta a fost realizat în cadrul proiectului "COMPETENT - Activități inovatoare în vederea îmbunătățirii accesului și partici-
pării grupurilor vulnerabile pe piața muncii", proiect cofinanțat din Fondul Social European și implementat de Asociația Comunelor din România, în parteneriat cu o firmă de consultanță și instruire autohtonă și cu o companie din domeniul consultanței și educației, din Republica Cehă.
Proiectul este implementat în 35 comune din șapte județe: Cluj, Constanța, Dolj, Dâmbovița, Ialomița, Neamț și Olt.

Cinci comune din Constanța, cooptate în proiect
Potrivit coordonatorului local al proiectului, Violeta Cîndea, în județul Constanța, acesta se desfășoară în cinci comune, mai exact în Castelu, Chirnogeni, Cumpăna, Dobromir și Inde-pendența.
În rândul beneficiarilor proiectului, câte 40 din fiecare localitate, se regăsesc în special femeile casnice, însă, în funcție de numărul celor interesați, au prioritate și persoanele de etnie romă (cel puțin 2-3), persoanele cu dizabilități, familiile monoparentale și cu mai mult de doi copii, dar și alte grupuri vulnerabile.
Acestea vor fi învățate să utilizeze calculatorul, dar vor urma și un alt curs de competențe comune dintre cele selectate de angajatori, în urma efectuării studiului, și anume comunicarea eficientă, eficiența, rezolvarea problemelor și orientarea spre client.
"Din cele 40 de persoane din fiecare comună sperăm ca măcar două să își găsească un loc de muncă", a precizat Violeta Cîndea.

Radiografia pieței muncii
Studiul realizat în rândul angajatorilor a avut ca scop nu doar evaluarea importanței competențelor comune din perspectiva angajatorilor și evaluarea măsurii în care angajatorii consideră că angajații și potențialii angajați au competențele adecvate, cât și selecția celor mai importante patru competențe, dintr-o listă de zece.
Din cele șapte județe, au completat chestionarele puse la dispoziție de cei care au implementat proiectul aproximativ 277 de angajatori și au fost intervievați, doar în Constanța, zece.
Concluziile nu sunt deloc îmbucurătoare, atunci când vine vorba de procesul de recrutare și selecție. Angajatorii se plâng că tinerii, proaspeții absolvenți, în ciuda faptului că au un nivel scăzut de competențe tehnice și că de cele mai multe ori acestea lipsesc cu desăvârșire, au pretenții salariale destul de mari. Una dintre cauzele slabei pregătiri, poate principala, este specificul învățământului actual, care nu reflectă nevoile pieței de muncă.
Angajatorii s-au plâns nu doar de lipsa programelor de practică pe durata studiilor, ci și de faptul că destule unități de învățământ nu sunt interesate să încheie parteneriate cu angajatorii, pentru a le oferi elevilor sau studenților un stagiu de practică care le-ar asigura, de cele mai multe ori, și un loc de muncă.
Nici altă categorie importantă de șomeri, cei peste 45 de ani, nu sunt neapărat pe placul angajatorilor, deoarece se adaptează greu, nu sunt "flexibili" și nu mai au aceeași deschidere spre perfecționare.
De altfel, mulți dintre potențialii angajați rămân fără nicio șansă după primele două minute din interviu. Angajatori spun că se confruntă cu destule cazuri în care aceștia nu știu să se exprime, să-și expună nevoile și pretențiile, să asculte.
Per ansamblu, reprezentanții companiilor, ai firmelor, se plâng că întâmpină dificultăți în a găsi oameni responsabili, "serioși", care își doresc să muncească și să învețe.
Angajatorii din sectorul industrial și de producție intervievați au precizat că, de cele mai multe ori, se confruntă cu lipsa competențelor tehnice de bază, pe când cei din IT sau medical spun că o mare parte a potențialilor angajați, dar și a celor care deja lucrează, deși sunt extrem de bine pregătiți, nu au abilități de comunicare, nu știu să abordeze un client, nu știu să traducă din limbajul tehnic în cel uzual.