€ 4.7315
£ 5.2727
$ 4.2103

Mai multe ştiri online:

Taxa pe cifra de afaceri și deșertificarea economiei naționale

Ştire online publicată Luni, 03 Iulie 2017. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Intenția Guvernului Tudose de a înlocui impozitul pe profit cu cel pe cifra de afaceri a stârnit reacții virulente în mediul economic. În opinia mea, este vorba de o acțiune antieconomică, antisocială și antinațională, care va conduce la distrugerea economiei naționale. Când fac o afirmație atât de gravă, mă bazez, stimați cititori, pe fapte. 


Pentru exemplificare, vă propun să facem câteva simulări, pornind de la datele de bilanț financiar-contabil înregistrate de companii din diverse domenii de activitate în anul 2016, date puse la dispoziția publicului de Ministerul Finanțelor Publice.
 
Pentru început să facem o aplicație în industrie. Mai întâi, mă voi opri la Constanța, în industria alimentară. Producătorul de ulei Argus SA, a încheiat anul 2016 în pierdere, deci nu a plătit impozit pe profit. În cazul în care i-ar fi fost impozitată cu 1% cifra de afaceri de 192.835.391 lei, ar fi fost nevoit să plătească 1.928.353 lei și ar avea probleme financiare mai grave decât în prezent.


Producătorul de produse de morărit Dobrogea Grup SA a plătit un impozit pe profit de 563.189 lei, în 2016. În cazul schimbării sistemului fiscal, ar plăti de 2,8 ori mai mult. Impozitul de 1% pentru cifra de afaceri de 156.256.349 lei, se ridică la 1.562.563 lei.


Să trecem la industria navală, care, începând din 2009, este grav afectată de criza prin care trece shipping-ul internațional. În 2016, Șantierul Naval Damen Galați, parte a grupului olandez Damen, a achitat un impozit pe profit de 1.105.870 lei. Dacă la cifra de afaceri de 548.359.211 lei, i-ar fi fost aplicată o cotă de impozitare de 1%, i-ar fi datorat statului 5.483.592 lei, deci de aproape cinci ori mai mult. 


Compania Daewoo Mangalia Heavy Industries, la care statul român deține 49% din acțiuni este într-o situație extrem de critică. În ultimii 12 ani, a încheiat bilanțul financiar-contabil pe minus. Ca urmare, nu a plătit impozit pe profit în toată această perioadă. În 2016, a avut o cifră de afaceri de 2.057.195.188 lei. Dacă ar fi fost impozitată cu 1%, compania ar fi trebuit să achite 20.571.951 lei. N-ar fi avut de unde să scoată atâta bănet. Fiscul nu s-ar fi lăsat, și ar fi trecut la măsuri dure. Ar fi urmat dezastrul atât pentru companie, cât și pentru întreaga comunitate din Mangalia, care trăiește de pe urma sa. 


Să dăm o raită și prin industria auto. Toată lumea știe că Automobile Dacia SA este perla industriei românești și unul dintre cei mai mari contributori la bugetele statului. În 2016, a plătit un impozit pe profit de 49.369.864 lei. Ce s-ar fi întâmplat dacă i-ar fi fost impozitată cu 1% cifra de afaceri de 20.764.966.545 lei? Compania ar fi fost nevoită să plătească 207.649.665 lei, deci 4,2 ori mai mult. Fiți siguri că Automobile Dacia SA nu și-ar îngădui să plătească atâta. Imediat ar trage obloanele.


În industria de petrol și gaze, impozitarea cu o cotă de numai 1%, dar nu mai mult a cifrei de afaceri, ar fi „parfum”. Societatea Națională de Gaze Naturale „Romgaz” SA ar plăti doar 34.118.676 lei, în loc de 256.116.463 lei, impozitul pe profit plătit în 2016, iar OMV Petrom SA - 125.230.261 lei, în loc de 143.859.057 lei. În schimb, LukOil România SRL, care a raportat pierderi și nu a plătit impozit pe profit în 2016, ar trebui să achite 53.655.928 lei.


Este posibil ca unii dintre producătorii de energie electrică să aibă motive să-și dorească schimbarea regimului fiscal. Societatea Națională Nuclearelectrica SA ar avea de câștigat, dacă în loc de un impozit pe profit de 17.914.911 lei ar trebui să plătească doar 16.484.084 lei, cât reprezintă cota de 1% din cifra de afaceri. Dar o cotă de 2% nu i-ar prii de loc.


Exemplele de mai sus demonstrează că în ramurile industriale unde ponderea profitului în cifra de afaceri este relativ mică, schimbarea sistemului de impozitare ar genera o creștere semnificativă a poverii fiscale, pe care cele mai multe dintre unitățile de producție nu o pot suporta.


În cazul marilor lanțuri de magazine situația este amestecată. Având în vedere rezultatele din 2016, Kaufland Romania ar trebui să achite 96.914.248 lei - cât reprezintă cota de 1% a impozitului pe cifra de afaceri, în loc de 98.602.823 lei cât a plătit impozit de profit. În schimb, Carrefour Romania SA, ar trebui să plătească 56.736.776 lei, în loc de 41.007.291 lei.
Impozitarea cifrei de afaceri este de preferat în cazul administratorilor de infrastructură mare. Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA a plătit 93.310.155 lei, impozit pe profit în 2016. În cazul unei cote de 1% din cifra de afaceri ar plăti 10.733.105 lei. 


Pentru Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA, situația este asemănătoare. În loc de 21.985.911 lei impozit pe profit, ar plăti 2.897.995 lei - impozit pe cifra de afaceri în cotă de 1%. În cazul acestor companii, chiar și un impozit pe cifra de afaceri în cotă de 3% este preferabil impozitului pe profit.


Să dăm un tur și prin industria media. Compania Antena 3 SA a plătit, în 2016, un impozit pe profit de 103.604 lei. La o cotă de impozitare a cifrei de afaceri de numai 1%, ar fi trebuit să plătească 654.199 lei, deci de peste șase ori mai mult. 


Realitatea Media SA nu a plătit impozit pe profit, pentru că a încheiat anul în pierdere. Dacă i-ar fi fost impozitată cu cel puțin 1% cifra de afaceri de 17.268.918 lei, ar fi trebuit să achite 172.689 lei, ceea ce ar fi dus la creșterea pierderii. 


Pentru Mediafax Group SA nu au fost publicate datele de bilanț pe anul 2016, de aceea am apelat la cele din 2015 pentru simularea noastră. A încheiat anul cu un rezultat negativ, deci nu a plătit impozit pe profit. În cazul impozitului pe cifra de afaceri în cotă de 1%, ar fi trebuit să achite 329.367 lei.


Compania Pro TV SRL se numără printre puținele instituții media cu o situație financiară bună. În 2016, a achitat un impozit pe profit de 8.811.604 lei. În cazul ei, impozitarea cifrei de afaceri cu o cotă de numai 1%, ar fi mai avantajoasă, ar plăti 7.008.628 lei, deci cu 1,8 milioane de lei mai puțin. Dar dacă ar fi impozitată cu 2% din cifra de afaceri? Situația ar fi neconvenabilă, pentru că ar trebui să achite 14.017.256 lei, deci cu 5,2 milioane de lei mai mult.


Trebuie spus că cele mai multe instituții media înregistrează un profit mic sau au rezultate financiare negative. Impozitarea cifrei de afaceri le-ar băga în faliment pe cele mai multe dintre ele.


Exemplele prezentate mai sus conduc la o singură concluzie: impozitul pe cifra de afaceri este o povară fiscală insuportabilă pentru cele mai multe unități și ramuri ale economiei. Introducerea lui va avea același efect pe care l-a avut distrugerea sistemului de irigații. În anii Ž90 au fost jefuite stațiile de pompare și instalațiile de irigații, fapt ce a condus la deșertificarea terenurilor agricole. Acum se pune la cale jefuirea agenților economici și deșertificarea economiei naționale.


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

Social
miercuri, 17 iulie Foto : Șoselele morții pe litoral. "Da, este nevoie de acele separatoare de sens!" 6367 vizite, 0 comentarii Șoselele morții pe litoral. "Da, este nevoie de acele separatoare de sens!"
Tehnologie
miercuri, 17 iulie Foto : Mare atenție la aplicația care „îmbătrânește” fețe! 3876 vizite, 0 comentarii Mare atenție la aplicația care „îmbătrânește” fețe!
Monden
luni, 15 iulie Foto : Cornelia Catanga a făcut infarct! 2938 vizite, 0 comentarii Cornelia Catanga a făcut infarct!
ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.734 secunde