Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă mustește de generalități și abstracțiuni

477
Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă mustește de generalități și abstracțiuni - fondstrategianationalapentruocup-1621769433.jpg

Articole de la același autor

Datele Institutului Național de Statistică arată că rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani a crescut constant, de la 66,0%, în anul 2015, la 70,9%, în 2019. Practic, România a depășit ținta de 70% asumată în contextul Strategiei Europa 2020.

În anul 2019, în agricultură, silvicultură și pescuit se regăsea 21,1% din totalul populației ocupate, în industria prelucrătoare - 18,9%, în comerț - 14,6%, în construcții - 8,2%, iar în transport și depozitare - 5,9%.

Recesiunea economică generată de pandemia Covid-19, în anul 2020, a avut un impact negativ pe piața muncii, afectând rata de ocupare a forței de muncă pe termen scurt și mediu.

În plus, piața muncii din România este puternic influențată de evoluția demografică negativă, determinată de reducerea natalității, migrația și mobilitatea externă a populației, de disparitățile regionale, între mediul urban și rural în ceea ce privește nivelul investițiilor, productivitatea, competitivitatea și ocuparea forței de muncă, precum și de dezechilibrul dintre cererea și oferta de forță de muncă, atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ. În prezent există un număr mare de persoane (în special din grupurile vulnerabile) inactive și care pot fi încadrate cu greu pe piața muncii.

În acest context, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în baza consultărilor cu membrii Grupului de lucru extins, a elaborat proiectul Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru perioada 2021 – 2027 și planul de acțiuni pentru implementarea acesteia.

Strategia va impulsiona eforturile naționale de atingere a țintei de ocupare de 70% pentru populația în vârstă 20 - 64 de ani. Iată câteva dintre obiectivele sale:
- diminuarea șomajului în rândul tinerilor;

- creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă;

- reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării acestei resurse umane către activități non-agricole;

- creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie;

- creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea;

- îmbunătățirea nivelului de competențe al șomerilor și persoanelor inactive apte de muncă, pentru a facilita integrarea lor pe piața muncii;

- stimularea antreprenoriatului și creării de locuri de muncă verzi cu accent pe sectoarele de competitivitate crescută.

Printre măsurile avute în vedere pentru atingerea acestor obiective se numără:

- înființarea și dezvoltarea de centre, cluburi de tineret la nivel comunitar cu implicarea autorităților locale și a unor entități publice sau private, care să ofere consiliere tinerilor, ateliere de lucru, de creativitate, de dezvoltare a competențelor antreprenoriale;

- asigurarea dobândirii de către tineri a competențelor, cu accent pe competențe digitale de bază, de management al carierei, de comunicare și muncă în echipă;

- acoperirea costurilor legate de cazare, masă și transport pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în perioada participării la programe de formare profesională;

- dezvoltarea și implementarea unui mecanism național de finanțare a formării profesionale a salariaților prin înființarea conturilor personale pentru învățarea pe tot parcursul vieții;

- organizarea de programe de formare profesională pentru angajați în vederea dezvoltării și diversificării competențelor, în contextul schimbărilor tehnologice și digitale de pe piața muncii.

Strategia și planul de măsuri mustesc de intenții bune, dar și de mult prea multe generalități și abstracțiuni. În cuprinsul lor nu sunt identificate instituțiile responsabile de punerea în aplicare, mijloacele puse la dispoziție și bugetele alocate. Nu sunt precizate clar grupurile țintă (pe categorii de vârstă și nivel de pregătire școlară și profesională) care fac obiectul strategiei ocupării forței de muncă și dimensiunea lor, și nici instituțiile de învățământ și de formare profesională ce vor fi implicate în acest uriaș efort. Astfel stând lucrurile, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are foarte mari șanse să rămână la stadiul bunelor intenții. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.3773 secunde