■ Proiectul "Cadetul român" va fi lansat în acest an
■ Convenția STCW va fi amendată în 2019
De curând, Marea Britanie a dublat suma destinată pregătirii cadeților britanici, aceasta ajungând la 30 de milioane de lire sterline pe an.
Oare statul nostru cheltuiește vreun leu pentru pregătirea cadeților români? Întrebarea i-am adresat-o lui Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România.
"Statul român ia, de la cadeți, bani pentru cursuri, pentru eliberarea documentelor de care au nevoie pentru a merge pe mare, pentru examenul de brevet. În niciun caz nu dă vreun ban pentru cadeți. Singura cheltuială suportată de stat este cea pentru subvenționarea locurilor bugetate, din învățământul superior marinăresc, care sunt foarte puține. În rest, formarea viitorilor ofițeri este finanțată din buzunarul familiilor și al studenților", a declarat liderul de sindicat.
Întrucât statul nu face nimic pentru pregătirea viitorilor ofițeri de marină, Sindicatul Liber al Navigatorilor a inițiat programul "Cadetul român".
"Nu veți mai vedea nicăieri în lume vreun sindicat care să contribuie la plata cheltuielile aferente stagiilor de practică pe mare, care să plătească pentru ca armatorii să-i accepte pe cadeți pe navele lor. În Marea Britanie, sindicatul navigatorilor e partener cu statul, cu autoritatea maritimă, dar cea care pune banii e aceasta din urmă. În Norvegia există două sindicate ale navigatorilor, care sunt partenere cu autoritatea navală într-o fundație. Dar cea care finanțează stagiile de practică este autoritatea. Mai sunt câteva țări în care lucrurile se petrec în același mod", povestește Adrian Mihălcioiu.
De-a lungul anilor, liderii SLN au discutat cu vreo unsprezece miniștri ai Transporturilor, începând cu Miron Mitrea și terminând cu Dan Șova, despre necesitatea susținerii cadeților români pentru a-și efectua practica pe mare.
"Ideea programului "Cadetul român" am lansat-o pe timpul Guvernului Ponta, după îndelungate discuții cu ministrul Dan Șova, care promisese să se implice. Apoi, totul a căzut baltă. Noi, cei din conducerea sindicatului, nu ne-am dat bătuți și proiectul merge înainte. În prezent, ni s-a alăturat Universitatea Maritimă din Constanța și suntem în faza de căutare a locurilor de muncă pentru cadeți. Purtăm discuții cu o serie de armatori și am convingerea că într-un viitor apropiat vom dispune de locuri de practică pentru cel puțin 30 de studenți, pentru finanțarea cărora avem asigurat bugetul. Vom împărți cheltuielile împreună cu UMC, care tocmai a împlinit 28 de ani de existență", explică liderul de sindicat.
Referindu-se la viitorul shipping-ului, Mihălcioiu a amintit faptul că tehnologiile maritime sunt într-o continuă schimbare. Numărul navelor hibrid și al celor acționate cu LNG este în creștere, iar în următorii ani vor fi lansate în exploatare navele acționate electric și cele autonome (fără echipaj).
Nici tehnologiile de formare a viitorilor navigatori nu vor sta pe loc. "Astăzi se pune tot mai mult problema pregătirii duale a viitorilor ofițeri (pentru mare și pentru uscat), problema pregătirii pentru tehnologiile de mâine, pentru robotizarea și digitalizarea de la bordul navelor, pentru noile surse de energie, pentru navele acționate de energia soarelui și cele cu tot mai puțini oameni la bord. Viziunea despre meseria de navigator e în schimbare, competențele cerute pe mare fiind tot mai apropiate de cele necesare la uscat. Toate acestea ar trebui să fie o temă de gândire și pentru România, dar din păcate nu sunt mulți cei ce au în vedere aceste schimbări", afirmă Adrian Mihălcioiu.
La nivel european, aceste aspecte sunt analizate cu mare atenție. Se discută despre cum trebuie să arate viitorul sistem de pregătire al navigatorilor comunitari și despre competențele navigatorului viitorului. Se dorește, de asemenea, ca instituțiile de învățământ marinăresc din Uniunea Europeană să asigure același nivel al pregătirii, care să fie cât mai înalt.
"În acest scop, au fost puse bazele unui proiect, la realizarea căruia contribuie Uniunea Europeană, Federația Europeană a Transportatorilor, cele mai prestigioase instituții de învățământ și de cercetare din domeniul maritim. România este reprezentată de Sindicatul Liber al Navigatorilor, Universitatea Maritimă din Constanța și CERONAV", relatează liderul SLN.
Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare, atestare și efectuare a serviciului de cart - STCW va fi revizuită în 2019. "România abia a apucat să implementeze amendamentul de la Manila și, iată! STCW se schimbă din nou - spune Mihălcioiu. Asta înseamnă că sistemul de învățământ marinăresc din România trebuie să reacționeze mai rapid la schimbare, să aplice rapid noile reglementări, dacă vrem să ținem pasul cu evoluția shipping-ului internațional".