Fostul deputat Mircea Toader declară:

"Statul român a abandonat shipping-ul după 1990"

532
1

Articole de la același autor

Portuarii constănțeni îi sunt recunoscători fostului deputat Mircea Toader pentru că a pus umărul la dezvoltarea porturilor maritime și fluviale ale României. El este inițiatorul proiectului de lege pentru modificarea și completarea OG nr.22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, act normativ care s-a lovit de împotrivirea Fondului Proprietatea, a Guvernului Cioloș și a președintelui României, Klaus Iohannis. 


Legea a fost trimisă de două ori la promulgare și, de fiecare dată, a fost atacată la Curtea Constituțională. Acum, se află pentru a treia oară în procedură parlamentară, iar adversarii săi nu mai au motive legale să o blocheze.


Am profitat de prezența fostului parlamentar, în portul Constanța, la summit-ul dedicat Drumului mătăsii, pentru a discuta despre proiectul pavilionului maritim internațional al României. În calitate de absolvent al Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân", din Constanța, de fost șef mecanic în flota companiei Navrom Constanța și fost director general al Navrom Galați, Mircea Toader se simte dator să-l susțină. 


"Legea pavilionului, cum a fost numită pe scurt, este o inițiativă care a pornit în urmă cu câțiva ani și ar trebui să reintre în procesul legislativ - a declarat interlocutorul. Scopul ei este să încurajeze armatorii români să își înmatriculeze navele sub pavilionul românesc. La ora actuală, taxele, impozitele și toate condițiile financiare impuse de legislația României fac ca armatorii români să prefere pavilioanele de complezență. Parlamentul va trebui să introducă un sistem de impozitare diferențiat, atractiv pentru armatorii români. Acesta este fondul problemei. În prezent, bugetul național nu profită cu nimic de pe urma armatorilor români. Dacă reușim să aducem o mică flotă sub pavilionul nostru, vor veni și bani la buget. Totodată, se creează baza pentru a dezvolta o flotă națională. În plus, pavilionul românesc ar putea atrage și nave ale armatorilor străini, desigur cu precauțiile necesare. Când ai arborat un pavilion național, ai și responsabilități privind comportamentul în piață, privind siguranța navigației și echipajele. Trebuie să fii convins că cel ce arborează pavilionul tău respectă legislația internaționlă și națională și nu îți face de râs pavilionul. Eu am fost inițiatorul modificării


OG 22/1999 privind administrarea porturilor. Se impune și modificarea OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, completarea cu alte competențe. Ar trebui reînființat Registrul Naval Român, întrucât avem destui specialiști buni. E mult de făcut în sectorul shipping-ului, care practic a fost abandonat de stat după 1990."


Fostul deputat precizează că adoptarea Legii pavilionului și atragerea armatorilor români și străini sub pavilionul românesc nu poate avea decât avantaje: locuri de muncă pentru cadeți și navigatori, venituri la bugetele statului, posibilitatea de a rezolva problema transportului maritim în situații de criză și altele. 


"Proiectul de lege este elaborat deja. Anul viitor, în prima sesiune, îl voi lucra cu un colectiv de colegi parlamentari, care să-l lanseze în circuitul legislativ", a declarat Mircea Toader.


Un astfel de cadru legislativ și fiscal nu reprezintă o noutate pentru țara noastră. În august 1998, Guvernul Radu Vasile a aprobat OG nr. 116 prin care se instituia regimul special pentru activitatea de transport maritim internațional. În schimbul unor facilități, companiile de navigație plăteau o taxă anuală, calculată în funcție de tonajul net și de vechimea navei. 


Unele din puținele firme de shipping românești rămase în viață la acea vreme s-au grăbit să profite de regimul special: Mihei Shipping & Trading (cu navele Irina M, Lucky M și City M), Ceminvest International (cu Iuliana T, Alexandra C), Octogon Shipping & Trading (cu Baziaș 1, Bolero și Tango), Corona (cu Baia de Fier, Baia de Arieș, Bechet și Brătulești), Sammarina Shipping & Trading (cu șase nave). În schimb, companiile străine s-au ținut departe de oferta românească pentru că, lipsind publicitatea internațională pe această temă, n-au aflat de facilitățile acordate de statul român. 


În spiritul neseriozității românești, Guvernul tehnocrat Mugur Isărescu a desființat, cu celebrele HG-uri 205 și 207 din decembrie 1999, facilitățile oferite de OG 116/1998, companiile înscrise în cel de-al doilea registru fiind obligate să plătească nu numai taxa anuală pe tonaj, ci și impozit pe profit. Reacția a fost previzibilă: toate companiile s-au retras din regimul special maritim. 


În anul 2012, primul Guvern Ponta a recunoscut necesitatea celui de-al doilea registru maritim și a modificat OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, reglementând înființarea lui, astfel încât România să atragă sute de nave ale unor armatori străini, locuri de muncă pentru navigatori și locuri de practică pentru cadeți. Proiectul s-a soldat cu un imens scandal, deoarece controlul asupra registrului maritim a fost încredințat ilegal companiei Romanian International Flag Administration - RIFA (fostă Ilvana Holding Ltd.).


Eșecurile înregistrate până în prezent n-ar trebui să decurajeze comunitatea din shipping-ul românesc, ci, dimpotrivă, să o îndârjească să realizeze un proiect cât mai bun, pe care să-l susțină în fața autorităților. 


Comentează știrea

Gigi
7 octombrie 2017
Da !

Chiar ma intrebam , unde au disparut , in ce vizuini s-au retras , panaramele pedeliste ale lui Basescu . L-am revazut pe leprosul din poza si mi s-a facut greata instantaneu ... Se pare ca licheaua incearca piata , poate ca au uitat prostii , taierile de salarii si de pensii , dar si de tunurile date de gasca cu Udrea si Boc in siajul marinelului ... Nemernici !

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 07 Octombrie 2017
Stire din Economie : Incidente și accidente pe mări și oceane
Luni, 02 Octombrie 2017
Stire din Economie : Pulsul economiei
Pagina a fost generata in 2.2008 secunde