Soiuri româneşti pe cale de dispariţie. Singura bancă de seminţe este nefuncţională

În ultimii ani, România a pierdut importante soiuri de legume şi fructe autohtone. Dispariţia centrelor de cercetare şi a fostelor CAP-uri a dus la realitatea de astăzi. Cultivăm şi mâncăm roşii, castraveţi, ardei, vinete din seminţe turceşti, olandeze sau bulgăreşti.

Greu mai găseşti pe tarabele de la piaţă o roşie din soiuri româneşti care te îmbia cu gustul inconfundabil să o mănânci. Galantarele şi rafturile hipermarketurilor sunt pline de legume şi fructe fără gust, aduse cel mai adesea de pe piaţa comunitară. Specialiştii în legumicultură spun că, în ultimii ani, ţara noastră a pierdut aproape 3.000 de soiuri şi că patrimoniul genetic românesc practic a dispărut. La acest dezastru au contribuit şi privatizările haotice ale fermelor de stat, lipsa finanţărilor pentru cercetare, nepăsarea celor care s-au luptat să ajungă la conducere în ultimii 30 de ani şi nu în ultimul rând schimbările climatice. Sigur, un alt factor a fost şi importul masiv de seminţe din import care au un randament mai bun şi o productivitate mai mare. „Am moştenit pasiunea pentru legumicultură din familie. Părinţii au de la bunici un hectar de pământ şi an de an cultivăm legume din seminţele proprii. Rar se întâmplă să cumpărăm un anume soi pe care nu-l avem. Dar este greu să strângi sămânţa, să o cureţi şi să o pregăteşti pentru următoarea însămânţare. Ar trebui făcut ceva în acest sens”, ne-a spus George Malciol, un producător de legume din satul Poiana.

Singura bancă de seminţe este nefuncţională

România are o singură bancă funcţională de resurse genetice vegetale unde sunt depozitate seminţele viitorului. Este la Suceava şi adăposteşte peste 18.000 de varietăţi de seminţe din 358 de specii diferite.