Soba, de la tradiţie la modernism. Tehnologii complexe şi folosirea energiilor regenerabile

2716

Articole de la același autor

Înainte vreme, soba era simbolul casei tradiţionale româneşti, al dragostei şi al statorniciei. Întregul univers al familiei se învârtea în jurul vetrei. Aici, se adunau nu numai arome de cozonaci şi mirosuri apetisante de mâncare, dar şi membrii familiei, în căutare de căldură şi poveşti, în prag de iarnă. Astăzi, toate au devenit istorie, dar soba, a ţinut pasul cu timpul şi s-a reinventat.

Tendinţa ultimilor ani de a ne reîntoarcere la arhaic, la tradiţie, a făcut ca soba veche, ţărănească, să renască în proiectele inginerilor şi arhitecţilor, care o propun acum, ca piesă centrală de rezistenţă. Şi pentru că trăim în era tehnologiei, nici soba nu mai e ce-a fost. O sobă, în aparenţă învechită, are în ziua de azi, multiple îmbunătăţiri. Nu numai că poţi să-ţi prepari hrana sau să te încălzeşti cu ea direct, dar poţi trimite energia termică degajată de aceasta printr-un sistem de ventilare cu recuperare de căldură, pentru o mai mare eficientizare a costurilor, chiar și în cele mai îndepărtate încăperi ale locuinței. Soba îţi poate oferi şi independenţă energetică, şi foarte important în 2020, respectă normativele europene privind performanța energetică și reducerea poluării, îndemnând spre folosirea surselor de energii regenerabile.

Un pasionat care a schimbat viaţa sobelor

Am stat şi noi de vorbă cu un specialist în domeniu, Andrei Leşan, inginer de instalaţii termice, o enciclopedie în materie de „ştiinţa construirii sobelor inteligente”. L-am întrebat, de ce e bine să avem şi o sobă nu doar un sistem bazat pe energie electrică. Răspunsul său a fost prompt: „Pentru independenţa energetică!”. Acesta a continuat: „Ce face omul dacă vine un viscol puternic? Cât poate să reziste în frig, fără un sistem de încălzire independent? În unele ţări ale UE nici nu se dă autorizaţia de construcţie dacă nu ai prevăzut coşul de fum”, ne-a explicat inginerul. În ziua de azi, prea puţină lume se gândeşte să aibă o sobă în casă. Din motive diverse, greşite, că se face mizerie, că nu ţine căldura, că nu găsesc sobari, etc. Inginerul, apărătorul sobelor, a demontat rând pe rând, prejudecăţile şi ne-a spus, că tehnologia execuţiei sobelor a făcut un salt important în ultima perioadă de timp. „Soba trebuie construită cu pereţi groşi să îţi ofere o căldură caldă ca o îmbrăţişare tandră. Acum se pot construi și un fel de sobe fără focar sau coş de fum, care în interior conţin un circuit hidraulic cald, care degajă căldură. Se pot ridica sobe care funcţionează cu schimbător de căldură, care încălzesc agent termic pentru apă caldă menajeră şi pentru încălzire în pardoseală. Suntem singurii, la nivel regional, care folosim tehnica condensaţiei în sobe cu schimbătoare de căldură. Şi am mers mai departe, că putem încălzi toată casa, prin calorifere, care nu depind de curentul electric, singura condiţie este de a pune pe foc la 12 ore, combustibil - biomasă”, ne-a povestit inginerul. Cât despre curăţarea grătarelor şi a hornurilor la sobele performante, specialistul ne-a zis că: „Acum vetrele sunt opace la focare, adică, nu conţin acel grătar care trebuie curăţat zilnic, iar curăţarea lor se poate face o dată la două, trei săptămâni. Iar hornul fiind verificat cel puțin o dată pe an are nevoie de curăţare o dată la doi ani, pentru că arderea este atât de performantă, gazele de ardere nici nu se văd”. 


Cahlele, scumpe cât 16 kg de grâu, doar pentru o piesă

Dacă v-aţi decis să apelaţi la un specialist să vă facă o sobă, trebuie să ştiţi că preţul total va depinde de mărimea ei, de designul şi de materialele folosite, care pot ridica preţul şi cu peste 50%. O sobă modestă, acoperită cu cahle, poate costa şi 6.000 de euro, a subliniat inginerul. Şi pentru că veni vorba despre finisaje, Andrei Leşan ne-a spus, că pe timpuri, cahlele erau folosite doar în casele nobililor, iar o singură bucată, echivala cu 16 kg de grâu. De aceea, lumea la ţară tencuia sobele şi le dădea cu var, pentru că era mai ieftin. Cahlele sunt estetice, uşor de curăţat şi fiecare adâncitură sau proeminenţă îi măreşte suprafaţa de transfer şi în felul acesta, soba degajă mai multă căldură. „Când se proiectează o casă, se determină mai întâi consumul zilnic de combustibil, pentru a vedea de cât lemn avem nevoie pentru încălzire sau se instalează un sistem mecanizat cu dozare pentru biomasă”, ne-a spus inginerul.

Ba chiar a adăugat că, la acest moment, are în desfăşurare un proiect de instalaţie termică, într-un ansamblu rezidenţial, unde dezvoltatorul a ales ca sistem de încălzire, pentru şase blocuri, pompa de căldură şi cazane cu peleţi folosind tehnica condensației. O microcentrală de cartier prietenoasă cu mediul, care poate asigura independenţa energetică şi confortul locatarilor. Vă mai spunem doar, că pe 6 octombrie anul acesta, de ziua Sfântului Toma, a fost pusă baza Asociaţiei Române a Constructorilor Sistemelor de Încălzire cu Biomasă (ARCSIB) care are ca moto: „Tradiţia nu înseamnă venerarea cenuşii, ci transmiterea focului” (Gustav Mahler).



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4419 secunde