SLN propune o lege pentru navigatorii de pe piața liberă
852
România se situează printre țările cu o ofertă remarcabilă de forță de muncă marinărească – circa 25.000 de navigatori și personal auxiliar. De un deceniu ea îndeplinește funcția de rezervor de echipaje pentru flotele lumii. Statul a stimulat creșterea și întinerirea acestei rezerve, prin intermediul sistemului de învățământ marinăresc, respectiv cele două universități specializate din Constanța și centrul de perfecționare "CERONAV". În schimb, autoritățile de la București au neglijat problemele ce țin de condițiile de muncă și viață pe mare. În ciuda faptului că România a ratificat convențiile internaționale care-i protejează pe navigatori, ea nu a transpus exigențele acestora în legi naționale.
Marinărie cu risc ridicat
Circa 6.000 de marinari români pe an lucrează în baza contractelor colective de muncă negociate de Sindicatul Liber al Navigatorilor cu armatorii autohtoni și străini. Clauzele sunt stabilite la nivelul standardelor internaționale. Dacă munca și viața acestor sindicaliști sunt protejate prin asemenea contracte, lucrurile sunt total incerte în cazul unei categorii de 19.000 de navigatori și auxiliari, care sunt recrutați de pe piața liberă. Practica a demonstrat că mulți dintre ei habar n-au ce trebuie să cuprindă un contract de îmbarcare. Preocupați doar de leafa promisă de armatori sau companiile de crewing, aceștia semnează, "ca primarul", contracte care le conferă, cu generozitate, obligații, și, cu mare zgârcenie, drepturi. Iată de ce, acest segment de navigatori este expus celor mai mari riscuri și furnizează cele mai multe drame. Situația ar fi, însă, cu totul alta dacă ar exista acte normative care să-i protejeze.
Inițiativă cu vânt bun din pupa
SLN a decis să se implice în soluționarea acestei lacune. Pornind de la textul convențiilor Organizației Internaționale a Muncii și ale Organizației Maritime Internaționale, el a redactat proiectul Legii privind condițiile minime de angajare a navigatorilor pe nave cu pavilion român sau străin. "Ideea este mai veche – afirmă liderul Adrian Mihălcioiu -, dar acum s-a găsit culoarul propice pentru materializarea ei. Legea este destinată navigatorilor nemembri de sindicat, care își vor putea negocia, de acum înainte, contractele individuale de muncă, pornind de la standardele legale."
Proiectul prevede clauzele obligatorii și standardele minime ale contractelor de îmbarcare. Sunt abordate toate aspectele privind activitatea pe mare: timpul de lucru și orele de over-time, sărbătorile legale, perioadele de odihnă, salariile, concediile plătite, indemnizațiile de subzistență, serviciul în zonele de război, efectele personale ale echipajelor în caz că au loc diverse evenimente nedorite, condițiile de încetare a îmbarcării, responsabilități contractuale, repatrierea, abaterile, asistența medicală, indemnizația de boală, problema incapacității de muncă, asigurarea și compensațiile pentru accidente și deces, echipamentul de lucru și de protecție, hrana și cazarea, comitetul de siguranța la bord, perioada de probă.
Lege pentru o resursă națională
Proiectul va fi transmis, în următoarele zile, Ministerului Transporturilor. "După ce va fi aprobată legea - sperăm ca acest lucru să se întâmple -, o vom multiplica într-un număr foarte mare de exemplare și o vom transmite gratuit navigatorilor și familiilor acestora. Pe viitor, oamenii vor merge cu legea în mână la nave, iar angajatorii vor trebui să le respecte drepturile" – a declarat Mihălcioiu.
SLN consideră că statul român are obligația de a proteja, prin legi adecvate, miile de navigatori români care circulă pe piața liberă. "Prin condițiile minime reglementate, el trebuie să le impună celor ce utilizează forța de muncă românească să o și protejeze."
La redactarea proiectului, SLN a avut în vedere condițiile standard cuprinse în contractele de muncă internaționale. Documentul prevede niveluri acceptabile. Liderul sindical consideră că: "Legea va stimula dezvoltarea acestei resurse naționale. Școala românească va fi încurajată să pregătească, în continuare, ofițeri. În prezent, unii dintre ei sunt foarte bine plătiți și aduc sume importante în țară."
România se situează printre țările cu o ofertă remarcabilă de forță de muncă marinărească – circa 25.000 de navigatori și personal auxiliar. De un deceniu ea îndeplinește funcția de rezervor de echipaje pentru flotele lumii. Statul a stimulat creșterea și întinerirea acestei rezerve, prin intermediul sistemului de învățământ marinăresc, respectiv cele două universități specializate din Constanța și centrul de perfecționare "CERONAV". În schimb, autoritățile de la București au neglijat problemele ce țin de condițiile de muncă și viață pe mare. În ciuda faptului că România a ratificat convențiile internaționale care-i protejează pe navigatori, ea nu a transpus exigențele acestora în legi naționale.
Marinărie cu risc ridicat
Circa 6.000 de marinari români pe an lucrează în baza contractelor colective de muncă negociate de Sindicatul Liber al Navigatorilor cu armatorii autohtoni și străini. Clauzele sunt stabilite la nivelul standardelor internaționale. Dacă munca și viața acestor sindicaliști sunt protejate prin asemenea contracte, lucrurile sunt total incerte în cazul unei categorii de 19.000 de navigatori și auxiliari, care sunt recrutați de pe piața liberă. Practica a demonstrat că mulți dintre ei habar n-au ce trebuie să cuprindă un contract de îmbarcare. Preocupați doar de leafa promisă de armatori sau companiile de crewing, aceștia semnează, "ca primarul", contracte care le conferă, cu generozitate, obligații, și, cu mare zgârcenie, drepturi. Iată de ce, acest segment de navigatori este expus celor mai mari riscuri și furnizează cele mai multe drame. Situația ar fi, însă, cu totul alta dacă ar exista acte normative care să-i protejeze.
Inițiativă cu vânt bun din pupa
SLN a decis să se implice în soluționarea acestei lacune. Pornind de la textul convențiilor Organizației Internaționale a Muncii și ale Organizației Maritime Internaționale, el a redactat proiectul Legii privind condițiile minime de angajare a navigatorilor pe nave cu pavilion român sau străin. "Ideea este mai veche – afirmă liderul Adrian Mihălcioiu -, dar acum s-a găsit culoarul propice pentru materializarea ei. Legea este destinată navigatorilor nemembri de sindicat, care își vor putea negocia, de acum înainte, contractele individuale de muncă, pornind de la standardele legale."
Proiectul prevede clauzele obligatorii și standardele minime ale contractelor de îmbarcare. Sunt abordate toate aspectele privind activitatea pe mare: timpul de lucru și orele de over-time, sărbătorile legale, perioadele de odihnă, salariile, concediile plătite, indemnizațiile de subzistență, serviciul în zonele de război, efectele personale ale echipajelor în caz că au loc diverse evenimente nedorite, condițiile de încetare a îmbarcării, responsabilități contractuale, repatrierea, abaterile, asistența medicală, indemnizația de boală, problema incapacității de muncă, asigurarea și compensațiile pentru accidente și deces, echipamentul de lucru și de protecție, hrana și cazarea, comitetul de siguranța la bord, perioada de probă.
Lege pentru o resursă națională
Proiectul va fi transmis, în următoarele zile, Ministerului Transporturilor. "După ce va fi aprobată legea - sperăm ca acest lucru să se întâmple -, o vom multiplica într-un număr foarte mare de exemplare și o vom transmite gratuit navigatorilor și familiilor acestora. Pe viitor, oamenii vor merge cu legea în mână la nave, iar angajatorii vor trebui să le respecte drepturile" – a declarat Mihălcioiu.
SLN consideră că statul român are obligația de a proteja, prin legi adecvate, miile de navigatori români care circulă pe piața liberă. "Prin condițiile minime reglementate, el trebuie să le impună celor ce utilizează forța de muncă românească să o și protejeze."
La redactarea proiectului, SLN a avut în vedere condițiile standard cuprinse în contractele de muncă internaționale. Documentul prevede niveluri acceptabile. Liderul sindical consideră că: "Legea va stimula dezvoltarea acestei resurse naționale. Școala românească va fi încurajată să pregătească, în continuare, ofițeri. În prezent, unii dintre ei sunt foarte bine plătiți și aduc sume importante în țară."
Marinărie cu risc ridicat
Circa 6.000 de marinari români pe an lucrează în baza contractelor colective de muncă negociate de Sindicatul Liber al Navigatorilor cu armatorii autohtoni și străini. Clauzele sunt stabilite la nivelul standardelor internaționale. Dacă munca și viața acestor sindicaliști sunt protejate prin asemenea contracte, lucrurile sunt total incerte în cazul unei categorii de 19.000 de navigatori și auxiliari, care sunt recrutați de pe piața liberă. Practica a demonstrat că mulți dintre ei habar n-au ce trebuie să cuprindă un contract de îmbarcare. Preocupați doar de leafa promisă de armatori sau companiile de crewing, aceștia semnează, "ca primarul", contracte care le conferă, cu generozitate, obligații, și, cu mare zgârcenie, drepturi. Iată de ce, acest segment de navigatori este expus celor mai mari riscuri și furnizează cele mai multe drame. Situația ar fi, însă, cu totul alta dacă ar exista acte normative care să-i protejeze.
Inițiativă cu vânt bun din pupa
SLN a decis să se implice în soluționarea acestei lacune. Pornind de la textul convențiilor Organizației Internaționale a Muncii și ale Organizației Maritime Internaționale, el a redactat proiectul Legii privind condițiile minime de angajare a navigatorilor pe nave cu pavilion român sau străin. "Ideea este mai veche – afirmă liderul Adrian Mihălcioiu -, dar acum s-a găsit culoarul propice pentru materializarea ei. Legea este destinată navigatorilor nemembri de sindicat, care își vor putea negocia, de acum înainte, contractele individuale de muncă, pornind de la standardele legale."
Proiectul prevede clauzele obligatorii și standardele minime ale contractelor de îmbarcare. Sunt abordate toate aspectele privind activitatea pe mare: timpul de lucru și orele de over-time, sărbătorile legale, perioadele de odihnă, salariile, concediile plătite, indemnizațiile de subzistență, serviciul în zonele de război, efectele personale ale echipajelor în caz că au loc diverse evenimente nedorite, condițiile de încetare a îmbarcării, responsabilități contractuale, repatrierea, abaterile, asistența medicală, indemnizația de boală, problema incapacității de muncă, asigurarea și compensațiile pentru accidente și deces, echipamentul de lucru și de protecție, hrana și cazarea, comitetul de siguranța la bord, perioada de probă.
Lege pentru o resursă națională
Proiectul va fi transmis, în următoarele zile, Ministerului Transporturilor. "După ce va fi aprobată legea - sperăm ca acest lucru să se întâmple -, o vom multiplica într-un număr foarte mare de exemplare și o vom transmite gratuit navigatorilor și familiilor acestora. Pe viitor, oamenii vor merge cu legea în mână la nave, iar angajatorii vor trebui să le respecte drepturile" – a declarat Mihălcioiu.
SLN consideră că statul român are obligația de a proteja, prin legi adecvate, miile de navigatori români care circulă pe piața liberă. "Prin condițiile minime reglementate, el trebuie să le impună celor ce utilizează forța de muncă românească să o și protejeze."
La redactarea proiectului, SLN a avut în vedere condițiile standard cuprinse în contractele de muncă internaționale. Documentul prevede niveluri acceptabile. Liderul sindical consideră că: "Legea va stimula dezvoltarea acestei resurse naționale. Școala românească va fi încurajată să pregătească, în continuare, ofițeri. În prezent, unii dintre ei sunt foarte bine plătiți și aduc sume importante în țară."
România se situează printre țările cu o ofertă remarcabilă de forță de muncă marinărească – circa 25.000 de navigatori și personal auxiliar. De un deceniu ea îndeplinește funcția de rezervor de echipaje pentru flotele lumii. Statul a stimulat creșterea și întinerirea acestei rezerve, prin intermediul sistemului de învățământ marinăresc, respectiv cele două universități specializate din Constanța și centrul de perfecționare "CERONAV". În schimb, autoritățile de la București au neglijat problemele ce țin de condițiile de muncă și viață pe mare. În ciuda faptului că România a ratificat convențiile internaționale care-i protejează pe navigatori, ea nu a transpus exigențele acestora în legi naționale.
Marinărie cu risc ridicat
Circa 6.000 de marinari români pe an lucrează în baza contractelor colective de muncă negociate de Sindicatul Liber al Navigatorilor cu armatorii autohtoni și străini. Clauzele sunt stabilite la nivelul standardelor internaționale. Dacă munca și viața acestor sindicaliști sunt protejate prin asemenea contracte, lucrurile sunt total incerte în cazul unei categorii de 19.000 de navigatori și auxiliari, care sunt recrutați de pe piața liberă. Practica a demonstrat că mulți dintre ei habar n-au ce trebuie să cuprindă un contract de îmbarcare. Preocupați doar de leafa promisă de armatori sau companiile de crewing, aceștia semnează, "ca primarul", contracte care le conferă, cu generozitate, obligații, și, cu mare zgârcenie, drepturi. Iată de ce, acest segment de navigatori este expus celor mai mari riscuri și furnizează cele mai multe drame. Situația ar fi, însă, cu totul alta dacă ar exista acte normative care să-i protejeze.
Inițiativă cu vânt bun din pupa
SLN a decis să se implice în soluționarea acestei lacune. Pornind de la textul convențiilor Organizației Internaționale a Muncii și ale Organizației Maritime Internaționale, el a redactat proiectul Legii privind condițiile minime de angajare a navigatorilor pe nave cu pavilion român sau străin. "Ideea este mai veche – afirmă liderul Adrian Mihălcioiu -, dar acum s-a găsit culoarul propice pentru materializarea ei. Legea este destinată navigatorilor nemembri de sindicat, care își vor putea negocia, de acum înainte, contractele individuale de muncă, pornind de la standardele legale."
Proiectul prevede clauzele obligatorii și standardele minime ale contractelor de îmbarcare. Sunt abordate toate aspectele privind activitatea pe mare: timpul de lucru și orele de over-time, sărbătorile legale, perioadele de odihnă, salariile, concediile plătite, indemnizațiile de subzistență, serviciul în zonele de război, efectele personale ale echipajelor în caz că au loc diverse evenimente nedorite, condițiile de încetare a îmbarcării, responsabilități contractuale, repatrierea, abaterile, asistența medicală, indemnizația de boală, problema incapacității de muncă, asigurarea și compensațiile pentru accidente și deces, echipamentul de lucru și de protecție, hrana și cazarea, comitetul de siguranța la bord, perioada de probă.
Lege pentru o resursă națională
Proiectul va fi transmis, în următoarele zile, Ministerului Transporturilor. "După ce va fi aprobată legea - sperăm ca acest lucru să se întâmple -, o vom multiplica într-un număr foarte mare de exemplare și o vom transmite gratuit navigatorilor și familiilor acestora. Pe viitor, oamenii vor merge cu legea în mână la nave, iar angajatorii vor trebui să le respecte drepturile" – a declarat Mihălcioiu.
SLN consideră că statul român are obligația de a proteja, prin legi adecvate, miile de navigatori români care circulă pe piața liberă. "Prin condițiile minime reglementate, el trebuie să le impună celor ce utilizează forța de muncă românească să o și protejeze."
La redactarea proiectului, SLN a avut în vedere condițiile standard cuprinse în contractele de muncă internaționale. Documentul prevede niveluri acceptabile. Liderul sindical consideră că: "Legea va stimula dezvoltarea acestei resurse naționale. Școala românească va fi încurajată să pregătească, în continuare, ofițeri. În prezent, unii dintre ei sunt foarte bine plătiți și aduc sume importante în țară."
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!