Sistemul fiscal românesc suferă de "reformită". Noua șefă a ANAF anunță mari schimbări

620
Sistemul fiscal românesc suferă de

Articole de la același autor

A rezista în spinarea unui armăsar nărăvaș fără a fi trântit la pământ este mult mai ușor decât a rămâne în fotoliul de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În decurs de aproape 16 ani, la cârma instituției s-au perindat 11 șefi. 


Cel mai scurt mandat a fost cel al Mihaelei Triculescu, doar 150 de zile, iar cel mai lung, al lui Sorin Blejnar, 1.197 de zile, timp care i-a fost suficient pentru "păcătuit" și a prinde o condamnare cu închisoarea, de cinci ani. 


În medie, mandatul de președinte al ANAF nu durează mai mult de 512 zile. De ce atât de puțin? E vina celui ajuns în această demnitate, care nu reușește să facă față cerințelor postului și este schimbat rapid? E vina subordonaților, care nu îl sprijină îndeajuns? E vina instituției ca atare, a modului în care a fost proiectată, structurată și dotată? Este vina guvernanților care îi schimbă pe șefii ANAF în funcție de interesele lor? Sau, pur și simplu, vina aparține contribuabililor care, neînțelegând să își declare veniturile și neplătindu-și în totalitate dările către stat, subminează stabilitatea la vârful ANAF? 


"Bâlbâială" numirilor și demiterilor 
Să lăsăm istoria să caute răspunsuri la aceste întrebări, iar noi să discutăm despre noua schimbare de la Fisc. Luni, 3 iunie 2019, Mihaela Triculescu a fost demisă, în locul ei fiind numită Mirela Călugăreanu, cea care mai condusese instituția timp de 253 de zile, în perioada 18 iulie 2017 - 28 martie 2018. 


Trebuie spus că, în actualul mandat de ministru al Finanțelor, care a debutat la data 29 ianuarie 2018, Eugen Teodorovici a operat, deja, patru schimbări la vârful ANAF. Mai întâi, a înlocuit-o pe Mirela Călugăreanu cu constănțeanul Ionuț Mișa, pe care l-a dat la o parte pentru a-i face loc Mihaelei Triculescu, pe care a înlăturat-o pentru a o repune în funcție pe Mirela Călugăreanu. 


Doamne, ce să înțelegem noi, muritorii de rând, din această "bâlbâială" a numirilor și demiterilor? Dar să vedem ce explicații a oferit Eugen Teodorovici. El a motivat noua schimbarea de la ANAF prin aceea că dorește ca instituția să fie "puternică, reformată, informatizată și, mai ales, debirocratizată, să colecteze toate taxele și impozitele", iar Mirela Călugăreanu este "o persoană cu foarte mare experiență, un fiscalist de excepție". 


Păi, domnule ministru, dacă ai o părere atât de bună despre noua șefă a ANAF, de ce ai dat-o jos din funcție în martie 2018? 
Și a mai spus ceva Eugen Teodorovici: "Îmi doresc foarte mult ca și la ANAF meritocrația, transparența, integritatea să primeze, să fie eliminate incompetența, corupția, politizarea din sistemul fiscal". 
Ei, abia acum începem să ne dumirim! Deci, conform informațiilor pe care le deține ministrul Finanțelor - și îl credem pe cuvânt! - în aparatul fiscal sunt angajați și incompetenți, și corupți, și indivizi puși politic sau care acționează la comandă politică. Foștii președinți ai ANAF i-au tolerat, iar noua șefă trebuie să le vină de hac. Păi, ăsta este cel mai greu lucru de înfăptuit, stimați cititori! Doar nu vă închipuiți că Mirela Călugăreanu va fi lăsată de coaliția PSD - ALDE să facă ordine în sistem, să-i dea afară pe incompetenții cu carnet de partid în buzunar. 


Reforma Mirelei Călugăreanu 
Revenită la conducerea Fiscului, Mirela Călugăreanu are ambiții reformiste. A elaborat chiar și "un plan de măsuri pentru o eficientă și corectă colectare a veniturilor bugetului general consolidat și, în egală măsură, transformarea agenției într-o instituție transparentă și eficientă". 
Iată câtva din ideile pe care ar vrea să le pună în practică: 
- reducerea numărul de formulare și declarații fiscale pentru persoanele juridice, care a ajuns la - țineți-vă bine! - 600, în prezent; 
- simplificarea declarației unice pentru persoanele fizice; 
- înființarea școlii de fiscalitate, în vederea ridicării calității profesionale a angajaților ANAF; 
- atragerea în sistemul fiscal a tinerilor absolvenți de învățământ superior din domeniul economic; 
- pentru marii contribuabili va fi implementat, în sistem pilot, un instrument standard de schimb de informații cu autoritatea fiscală;
- corectarea unor deficiențe ale structurii organizatorice și ale modului de funcționare a ANAF; 
- înființarea direcției generale de analiză de risc la nivelul ANAF. Aceasta va avea misiunea de a defini un profil standard de risc al contribuabilului, care va reprezenta cheia reformării administrației fiscale din România. În funcție de profilul de risc al contribuabilului, organele fiscale vor acționa gradual, aplicând întâi măsura notificării contribuabilului în legătură cu posibile diferențe de impozite și taxe, Notificarea va fi urmată de mediere. În funcție de feedback-ul primit de la contribuabili și de modul în care aceștia aleg să se conformeze, vor urma sau nu controale inopinate, inspecții fiscale parțiale și inspecții fiscale generale. 


XXX 
Stimați cititori, de 30 de ani, sistemul nostru fiscal suferă de "reformită". Din cauza acestei boli incurabile, în loc să se simplifice, se complică mai rău, în loc să se împuțineze dările fiscale și para-fiscale, numărul lor crește, în loc ca legislația fiscală să fie mai clară, devine tot mai de neînțeles. Eu nu mai sper că se va face, vreodată, bine!


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5064 secunde