Sistemul cooperației meșteșugărești din România a pierdut 6.900 de unități în decurs de aproape două decenii

Nu este de mirare că, la acea vreme, exista chiar și un minister special, Ministerul pentru Întreprinderile Mici, Mijlocii și Cooperație, a cărui unică preocupare a fost cum să pună șaua pe cooperatori. Politicienii râvneau la capacitatea de producție și comerț a cooperației meșteșugărești, la patrimoniul său imobiliar.

Lovitura crizei economice

După numai un deceniu, numărul unităților cooperatiste s-a redus de peste trei ori, de vină fiind marea criză economică declanșată la finalul anului 2008. La finalul ei, în 2013, mai funcționau doar 2.760 de unități, din care: 380 unități de producție, 1.980 unități de prestări servicii și circa 400 magazine.

Apoi declinul s-a temperat, astfel că, în anul 2021, numărul unităților cooperatiste de producție și presări de servicii a ajuns la circa 1.800, din care: peste 200 unități de producție, aproape 1.400 unități de prestări servicii și circa 200 de unități comerciale. În cadrul lor muncesc 10.000 de cooperatori.

Cine e de vină pentru dispariția a circa 6.900 de unități în decurs de 18 ani? În niciun caz politicienii. Cooperația n-a reușit să facă față schimbărilor din economia românească și concurenței mărfurilor străine.

Impactul revoluției tehnologice

Dificultatea cea mai mare a fost să-și găsească propriul drum într-o economie aflată în restructurare. Dispariția coloșilor industriali a lăsat zeci de unități cooperatiste subcontractoare fără obiectul muncii. Altele au fost lovite în plex de revoluția tehnologică. Mulți fotografi, ceasornicari și depanatori radio - TV au fost obligați să-și schimbe meseria sub impactul fotografiei digitale, al ceasurilor electronice și noilor generații de aparatură audio - vizuală. Iar importurile de îmbrăcăminte, încălțăminte și pielărie ieftine din China, Thailanda și Turcia au decimat locurile de muncă din croitorii, cizmării și marochinării.

Momentul stabilizării

O vreme, cooperația a cochetat cu ideea că ar putea face producție de serie mare, dar competiția cruntă din piață și costurile uriașe au făcut-o să renunțe. Drept urmare, s-a repliat pe domeniile de activitate tradiționale, din sfera serviciilor și comerțului.

De regulă, au rezistat mai mult timp unitățile care dețin mai multe spații proprii. Numai cu producția, fără veniturile obținute din închirierea spațiilor disponibile, nu ar fi putut supraviețui mult timp. Dacă o unitate cooperatistă are trei spații, unul îl închiriază, iar în celelalte două își continuă activitatea.

În ultimii ani, situația sectorului cooperatist s-a stabilizat. Potrivit UCECOM, acesta înregistrează, în prezent, următoarele rezultate financiare anuale:

- venituri de peste 450 de milioane de lei;

- livrări intracomunitare și exporturi de 15 milioane de euro în 11 țări, printre care Italia, Marea Britanie, Germania și Franța;

- comerț cu amănuntul în valoare de 600 de lei.

Diversificarea activităților cooperatiste

Ca dovadă a revitalizării sale, sistemul cooperației meșteșugărești s-a lansat într-o serie de activități diferite de cele tradiționale:

- activități tehnico-științifice și social-culturale, în cadrul Fundației „Artifex”, al cărei fondator e UCECOM și care dispune de o agenție de formare și perfecționare profesională, de un Institut de Studii și Cercetări Cooperatiste, o editură, un centru medical și un centru cultural-științific și de agrement;

- învățământ superior în cadrul Universității „Artifex” (cu circa 1.900 de studenți). Aceasta este membru fondator al Universității Cooperatiste Europene, care are acreditate Facultatea de Finanțe și Contabilitate și Facultatea de Management și Marketing, cu cinci programe de licență și opt programe de master;

- învățământ preuniversitar în cadrul Fundației „Spiru Haret”, al cărei fondator este tot UCECOM. Aceasta deține un colegiu și zece licee tehnologice, pe lângă care funcționează o serie de centre de calificare și reconversie profesională, pentru peste 2.500 de adulți anual;

- servicii turistice furnizate prin societatea „Hefaistos-CM” SA, care deține complexuri hoteliere în stațiunile Mamaia și Sovata;

- sport de masă și performanță desfășurat în cadrul asociațiilor sportive „Voința”;

- presă, fiind editat bilunarul „Viața Cooperației Meșteșugărești”.

În plus, organizația și-a extins legăturile de colaborare cu diverse organisme. Pe plan național, UCECOM este asociată la Camera de Comerț și Industrie a României și la Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România. Iar pe plan internațional, face parte din șase mari organizații, în frunte cu Alianța Cooperatistă Internațională.