Sindicatele reacționează împotriva desființării Inspecției Muncii

Mișcarea sindicală din România este pe picior de război. "Generalii" celor cinci mari confederații - CNSLR - Frăția, Blocul Național Sindical, "Cartel Alfa", CSDR și Meridian - vor face luni, 19 ianuarie 2014, o declarație de presă comună referitoare "la poziția de forță a Guvernului Ponta, care, prin OUG 86/2015, desființează Inspecția Muncii și o reorganizează sub forma Agenției Naționale pentru Inspecția Muncii și Securității Sociale".

Marile confederații au început, deja, demersurile pentru abrogarea prevederilor referitoare la desființarea Inspecției Muncii cuprinse în ordonanța de urgență incriminată.

Pentru cei ce nu știu, trebuie precizat faptul că Inspecția Muncii are ca principal scop urmărirea îndeplinirii obligațiilor legale de către angajatori în domeniul relațiilor de muncă, precum și a celor referitoare la condițiile de muncă, apărarea vieții, integrității corporale și sănătății salariaților și a altor participanți la procesul de muncă, în desfășurarea activității.

Acțiunile sale sunt concentrate în principal în combaterea muncii la negru, care, potrivit statisticilor oficiale, depășește 1,5 milioane de lucrători. Nu dispunem la această oră de o statis-tică în această privință, dar din comuni-catele de presă publicate de Inspecția Muncii rezultă că, în cursul anului 2014, au fost depistați cel puțin 13.359 de lucrători la negru și au fost aplicate amenzi în valoare de peste 102 mi-lioane de lei. Nu este mult, dar nici puțin, având în vedere dificultatea de a prinde în flagrant lucrătorii care muncesc fără contracte individuale de muncă.

Trebuie spus că Inspecția Muncii este una dintre instituțiile la care miș-carea sindicală ține foarte mult. S-a luptat pentru înființarea și întărirea rolului ei, întrucât este singura stavilă împotriva abuzurilor capitalului la adresa muncii. Iar orice măsură care ar afecta statutul și rolul ei este o măsură împotriva lucrătorilor salariați.

Sindicatele sunt nemulțumite și de faptul că Guvernul Ponta a luat decizia fără să le întrebe. Ce fel de guvernare social-democrată este aceea care nu dialoghează cu sindicatele, pe care le ignoră sistematic? De altfel, confederațiile sindicale l-au acuzat în repetate rânduri pe Victor Ponta că nu a respectat protocoalele semnate cu ele înainte ca USL să preia puterea și că mimează dialogul social.

Potrivit OUG 86 din 17 decembrie 2014, se înființează Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială, prin comasarea Inspecției Muncii și Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. Aceasta va îndeplini atribuții în următoarele domenii de activitate: securitate și sănătate în muncă, relații de muncă, supravegherea pieței muncii, securitate socială, beneficii sociale. Odată cu aceasta, se desființează inspectoratele teritoriale de muncă, înlocuindu-le cu direcțiile județene.

Săptămâna trecută, directorii și directorii adjuncți ai inspectoratelor de muncă au fost convocați la Ministerul Muncii pentru a fi informați în privința schimbărilor. Nu li s-au spus prea multe despre rațiunea acestei schimbări, dar au primit asigurări că angajaților nu le vor fi afectate locurile de muncă.

Este puțin probabil să fie așa. Asigurări asemănătoare au fost date în 2013, când a fost reorganizată Agenția Națională de Administrare Fiscală. Din fosta Direcție Generală a Finanțelor Publice Constanța, circa 10% dintre lucrători și-au pierdut locurile de muncă, iar din fosta Gardă Financiară, doar 5% dintre funcționari au fost reangajați la Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

Având în vedere că înființarea Agenției Naționale pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială și a direcțiilor județene înseamnă apariția unor structuri noi, este posibil ca o parte dintre posturi sau toate să fie scoase la concurs.

Cât va dura perioada de reorga-nizare și cu ce efect asupra pieței muncii? Să ne amintim că, în cazul ANAF, mare parte dintre activități au fost paralizate mai bine de jumătate de an, mai ales cele care erau în responsabilitatea Gărzii Financiare. În 2013, evazioniștii și-au făcut de cap nestingheriți, pentru că nu avea cine să-i controleze. Statul a pierdut miliarde de lei, care s-au scurs în subteranele economiei.