€ 4.7205
£ 5.2885
$ 4.1484

Mai multe ştiri online:

Shipping-ul internațional declară război corupției din porturile lumii

Ştire online publicată Vineri, 19 Aprilie 2019. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Care este amploarea fenomenului corupției în porturile lumii? Ce cantitate de mărfuri de contrabandă, arme și droguri trece zilnic prin punctele vamale portuare, cu concursul funcționarilor corupți? Câte nave sunt obligate să plătească șpagă autorităților portuare, pentru a nu fi șicanate sau pentru a fi lăsate să încalce, pe mai departe, standardele de siguranță a navigației?

Niciun organism internațional nu poate răspunde la aceste întrebări, întrucât corupția din porturi nu este monitorizată la nivel global, cuantificată și subiect de statistici. Dar putem să ne imaginăm dimensiunea ei, dacă ținem cont de numărul foarte mare al semnalelor din această industrie.

Cât de mare e corupția maritimă?

Ca reacție la amploarea fenomenului, în anul 2011, câteva companii de navigație au înființat Rețeaua Anti-Corupție Maritimă (MACN), cu misiunea de a lupta împotriva oricăror forme de corupție din transportul pe apă. Astăzi, organizația cuprinde peste 100 de membri din întreaga lume.

În 2012, ministrul libanez al Transporturilor, Ghazi Aridi, declara că nivelul evaziunii fiscale din portul Beirut a atins un miliard de dolari pe an. Dacă se ține cont de faptul că, în primele nouă luni ale anului 2012, portul libanez generase venituri de 2 miliarde de dolari, din care jumătate reprezentau taxele vamale, rezultă că evaziunea fiscală ajunsese la 100%, iar corupția care îi asigură suportul, la un grad similar de instituționalizare.

Sandra Sequeira, profesor asistent la LSE Londra, și Simeon Djankov, consilier al primului ministru și al ministrului de Finanțe din Bulgaria, au realizat un interesant studiu asupra corupției în porturi. Cei doi și-au cules informațiile din porturile Durban și Maputo, pe un eșantion de 1.300 de transporturi de mărfuri. Investigația s-a întins pe o perioadă de trei ani și a pus în evidență metodele prin care vameșii, comisionarii vamali și operatorii portuari se folosesc de toate oportunitățile pentru a obține mită. Autorii au demonstrat că, din cauza corupției, costurile transporturilor la Maputo sunt umflate cu 70%.

Armata anti-corupție

În octombrie 2013, campania ziarului „Cuget Liber” împotriva corupției din porturile maritime românești a produs primele efecte. Conducerile autorităților au luat o serie de măsuri privind modul de efectuare a controlului la nave, în dorința de a pune capăt fenomenului.

BIMCO, cea mai mare organizație internațională din domeniul transportului maritim, a lansat, în anul 2016, primul instrument de luptă împotriva acestui fenomen de dimensiuni globale: clauza anti-corupție pentru contractele charter. În baza ei, proprietarii de mărfuri pot emite o notă de protest în cazul în care li se cere o plată ilegală, iar aceasta nu este retrasă. Nota de protest declanșează răspunsul comun al navlositorilor și proprietarilor de mărfuri față de respectiva cerere.

În noiembrie 2018, Uniunea Sindicatelor Navigatorilor din Filipine a solicitat guvernului să înființeze un tribunal al amiralității, care să investigheze faptele personalului din instituții precum Autoritatea pentru Industria Maritimă și Garda de Coastă filipineză. Nelson Ramirez, președintele organizației, a subliniat faptul că, din cauza aplicării cu prea mare îngăduință a reglementărilor privind siguranța navigației și a corupției, companiile de transport maritim sunt implicate în numeroase dezastre. Potrivit liderului de sindicat, corupția continuă să crească în cadrul instituțiilor menționate, în special în legătură cu emiterea certificatelor de conveniență (COC) pentru armatorii ce dețin nave second-hand, care sunt adevărate sicrie plutitoare. Acestea sunt implicate în majoritatea accidentelor maritime. Ramirez a explicat că, după producerea tragediilor maritime, oficialii Autorității pentru Industria Maritimă și ai Gărzii de Coastă afirmă, de regulă, că navele scufundate erau navigabile și susțin în fața anchetatorilor că eroarea umană a fost singura cauză a accidentelor respective.

Recent, la propunerea unui număr de 23 de țări și a principalelor asociații ale companiilor de navigație, Organizația Maritimă Internațională (IMO) a decis să includă corupția maritimă ca temă de lucru pe agenda sa. Ea s-a angajat ca, până în anul 2021, să elaboreze un document care va cuprinde procedurile pentru combaterea corupției maritime. Comunitatea shipping-ului internațional a salutat decizia, apreciind că marchează o piatră de hotar în industria shipping-ului internațional. 

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.8622 secunde