Serbia și România trag de țițeiul caspic, de la Constanța până la Pancevo

Peste proiectul conductei petroliere Constanța -Trieste au trecut 13 ani. Nu s-a construit niciun metru linear de oleoduc, nu s-a pus nici măcar un dolar în contul de finanțare. Italia, Slovenia și Croația au abandonat visul ca "aurul negru" din Caspica să traverseze, prin respectivul oleoduct, teritoriul lor național. Doar România și Serbia mai cred în această idee.

Proiect de la naftalină
Astăzi, la hotelul Central, din Mamaia, va avea loc o nouă reuniune a acționarilor și consiliului director al Pan - European Oil Pipeline Project. Acesta este numele companiei care administrează proiectul oleoductului Constanța - Trieste. Este un joint-venture creat de companiile Transnafta (Serbia), Compet și Oil Terminal (ambele din România).
"Vor fi discutate probleme ce țin de organizarea proiectului, de stadiul determinării surselor de finanțare a investițiilor, de noua atitudine manifestată de Gazprom (care și-a extins controlul în Balcani, prin preluarea mai multor rafinării și terminale)" - a precizat Silviu Wagner, directorul general al Oil Terminal, în cadrul conferinței de presă de ieri, dedicată evenimentului.
El a relatat că, după abandonarea proiectului și de către Croația, sârbii au repus pe tapet un proiect mai vechi, conducta Constanța - Pancevo, care să realizeze transferul de produse petroliere din Marea Neagră în Adriatica. "Ne-au propus să facem împreună cu ei acest tronson. Ideea este foarte bună, cea mai bună dovadă fiind aceea că una dintre marile companii petroliere ale lumii se interesează de proiect. La reuniunea de la Mamaia vom analiza acest aspect și vom vedea care sunt pașii următori" - a declarat Wagner.

O idee de 220,5 milioane euro
Conform studiului de fezabilitate întocmit în urmă cu 10 ani, conducta petrolieră Constanța -Trieste ar trebui să aibă diametrul de 1.066 mm și lungimea de 1.319 km, din care: 649 km în România, 208 km în Serbia, 423 km în Croația, 29 km în Slovenia și 10 km în Italia. Ar urma să ruleze anual 40 de milioane de tone de țiței. Investiția totală este estimată la 2,2 miliarde de dolari.
Segmentul Constanța - Pancevo înseamnă 1.032 km, dintre care: 977 km pe teritoriul românesc și 55 km pe cel sârbesc. Conducta petrolieră Constanța - Pitești există deja. Trebuie prelungită de la Pitești la Pancevo. Asta înseamnă 438 km de oleoduct, din care 383 pe teritoriul României și 55 km în Serbia. Prin acest tronson vor curge anual 3 milioane de tone de țiței.
Investiția se ridică la 220,5 milioane euro, dintre care 198,5 milioane euro partea României și 22 milioane euro partea Serbiei, a precizat șeful companiei Oil Terminal. Toate aceste proiecte se bazează pe țițeiul Caspic. Kazakhstanul este cel mai interesat de oleoduct. Drumul țițeiului kazah va începe din portul Aktau (situat pe coasta de nord-est a Mării Caspice). De acolo ar putea ajunge în portul Baku (din Azerbaidjan) și apoi, printr-o conductă (aflată în prezent în construcție) în portul Batumi, din Georgia, iar de acolo, pe Marea Neagră, la Constanța.

Forța exemplului
Silviu Wagner este convins că tronsonul Constanța - Pancevo va fi construit, pentru că Gazprom Nis și-a manifestat interesul pentru el. Asta, după aprecierea sa, constituie o garanție.
Bani pentru realizarea investiției se vor găsi, cu siguranță, crede directorul general. Dar nu finanțarea constituie problema, ci voința politică. "Nu există încă hotărârea de a o face. Unele țări nu sunt convinse că este o afacere rentabilă pentru ele" - spune Wagner.
Chiar dacă au trecut atâția ani peste studiul de fezabilitate, chiar dacă prețurile s-au schimbat și trebuie actualizate, fondul problemei este același. În continuare, proiectul este util. "Acum, am ajuns la un punct pozitiv: Pitești - Pancevo se va construi. Durata construcției este estimată la 6 - 9 luni. Când va începe, este greu de spus" - a declarat directorul general.
România și Serbia mizează pe forța exemplului. După ce vor vedea operând tronsonul Constanța - Pancevo, Italia, Slovenia și Croația vor fi interesate să reintre în afacere. Astfel că oleoductul va fi continuat până la Trieste.

Riscul pionieratului
Astăzi, poate fi înțeleasă reticența foștilor participanți la proiect. Ruta petrolieră Constanța - Trieste nu este singura și nici cea mai valoroasă idee. La concurență sunt și alte trasee europene, care au în spate petrolul rus: conducta Drujba, care aprovizionează mai multe țări de pe bătrânul continent și care se extinde, proiectul oleoductului Burgas (Bulgaria) - Alexandroupolis (Grecia) și altele. Toată lumea își face socotelile dacă merită să investească într-un alt oleoduct. Astăzi, sunt puțini cei ce cred în proiect. Dar mâine, când petrolul va începe să curgă de la Constanța spre Pancevo, atitudinea generală se va schimba cu siguranță. Puțini sunt cei ce-și asumă riscul și sacrificiile pionieratului; mulți se îngrămădesc pe drumurile bătătorite, sigure.
***
Să notăm că, printre cei prezenți la reuniunea de astăzi de la Mamaia, care ar putea să marcheze un moment important în istoria petrolului din Europa, se numără: Srdjan Mihajlovic, Gvozdenovic Mileko, Bratislav Ceperkovic, din partea Transnafta, Doru Voicu - consilierul ministrului Economiei, Dorin Tudora - directorul general al companiei Compet, Silviu Wagner și Doru Luțac - directorul tehnic al Oil Terminal.