Seminţele româneşti şi însămânţarea târzie, soluţia pentru agricultura dobrogeană

Joi, 29 Octombrie 2020, 19:22
140
Anul agricol 2020 s-a încheiat cu multe provocări pentru agricultorii dobrogeni. Şi pentru cine nu ştie, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr.22/2020, privind recensământul general agricol din România runda 2020, anul agricol a cuprins perioada 1 octombrie 2019 - 30 septembrie 2020.

Dacă în 2019 vorbeam despre recolte record la floarea soarelui, şi de bine de rău fermierii au avut ce aduna de pe câmp, 2020 a fost un an cu multe probleme. Lipsa apei din sol, îngheţul din luna martie, pandemia Covid, lipsa precipitaţiilor, nerespectarea termenelor către bănci şi partenerii de afaceri şi lista ar putea continua, au făcut din 2020 unul dintre cei mai nefavorabili ani agricoli. Dar, timpul trece şi anotimpurile se succed cu repeziciune, aşa că fermierii s-au ridicat din genunchi, s-au scuturat de praf şi au pregătit pământul pentru următoarele culturi de toamnă.

„Toată lumea a început să însămânţeze, unii mai devreme, alţii mai târziu. Seceta continuă chiar dacă a plouat în ultima vreme, nu a fost suficient. Se însămânţează în condiţii grele şi se pare că nu vor fi precipitaţii în perioada următoare”, ne-a spus Răzvan Filipescu, fermier.

Un alt agricultor, aceeaşi situaţie. „În zona noastră s-a semănat în proporţie de 60 - 70% din suprafeţe. S-au aşteptat ploile şi am schimbat tehnologia. Nu mai avem arat, avem scarificat. Am schimbat utilajele cu care lucrăm terenul. De semănat, am semănat dar încă nu a apărut verde pe câmp din cauza lipsei apei”, ne-a spus Mircea Chipăilă, fermier.

Cercetarea şi o bancă de seminţe ar ajuta fermierii dobrogeni

Mulţi cultivatori au renunţat la a mai semăna rapiţă şi se gândesc serios dacă să mai pună porumb. În judeţul Constanţa se puneau în jur de 70-80 de mii de hectare cu rapiţă. Viabile au rămas 30%. Restul s-a întors sau s-a semănat cu grâu şi orz. „Grâu s-a semănat în proporţie de 60-70%. Încă sunt fermieri care seamănă la ora asta”, a precizat Chipăilă.

Unii producători agricoli sunt de părere că, deşi seminţele străine au o productivitate mai mare la hectar, nu sunt adaptate condiţiilor climaterice de la noi.

„Eu spre exemplu am luat nişte năut care este rezistent la secetă. Dar din păcate este greu să-l valorifici. Cu toată lumea cu care am vorbit, vrea să se reorienteze către soiurile româneşti care sunt mai rezistente şi la îngheţ şi la secetă”, a mai spus fermierul Chipăilă.

Durerea cea mai mare a lor este că cercetarea nu-i ajută deloc, a rămas în anii ’90 şi că nu există o piaţă a seminţelor. „Schimbările climatice nu mai sunt o surpriză pentru nimeni, trăim cu ele”, a subliniat fermierul. Specialiştii au venit şi ei cu o recomandare, să se întârzie semănatul. Dacă în alţi ani culturile de toamnă începeau la jumătatea lunii octombrie, acum propunerea este să se facă în luna noiembrie, astfel stadiile de vegetaţie să fie ferite de îngheţul din aprilie. Un alt aspect important este că, din cauza banilor, 90% dintre fermieri nu au mai folosit îngrăşăminte. Decât să se producă mult, mai bine mai puţin, dar să aibă totuşi ce recolta. Cum era de aşteptat, preţul cerealelor a crescut, iar asta va declanşa o avalanşă de scumpiri, de la preţul nutreţului, la carcasa de carne și la produsele de bază.

Pagina a fost generata in 0.2429 secunde