"Seceta" de pe piața forței de muncă face victime în economie

Piața muncii din România și Uniunea Europeană cunoaște evoluții spectaculoase, cu implicații economice, demografice și culturale profunde. Mobilitatea internă a forței de muncă din blocul comunitar s-a amplificat peste măsură. 

În decurs de numai un deceniu, state precum România s-au transformat în rezervoare de forță de muncă și furnizori de lucrători calificați pentru economiile dezvoltate din Occident. Din cauza exportului masiv de forță de muncă, firmele românești se confruntă, astăzi, cu o criză de lucrători calificați și necalificați de o dimensiune nemaivăzută, singura soluție rapidă de asigurare a necesarului de personal este importul de lucrători din Orientul Îndepărtat. 

O temă de actualitate 

Această mobilitate extraordinară a forței de muncă generează probleme deosebit de complexe pentru organismele europene și naționale, pentru agenți economici și migranți, probleme care impun noi reglementări privind mișcarea lucrătorilor pe piața comunitară și noi standarde în raporturile de muncă. 

Ieri, 20 iunie 2019, Centrul Enterprise Europe Network din cadrul Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța și firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen au organizat seminarul "Aspecte actuale ale relațiilor de muncă în România și Uniunea Europeană". 

Au participat reprezentanți ai mediului de afaceri: companii în calitate de angajatori, firme de recrutare forță de muncă, asociații profesionale, juriști, avocați, reprezentanți ai angajaților. Expunerile au fost susținute de Ionuț Stancu, asociat senior practician în Dreptul muncii, și Alexandru Lupu, asociat senior practician în imigrări. 

Reguli noi în câmpul muncii 

"În urmă cu câteva zile, au fost adoptate propunerile Comisiei Europene care vizează creșterea transparenței privind condițiile de muncă, mai buna informare a salariaților, la momentul angajării, asupra condițiilor de muncă și asupra condițiilor care vor fi schimbate pe parcursul raporturilor de muncă. În urma adoptării acestor reglementări, legislația națională va suferi unele modificări. Este posibil să apară reglementări cu totul și cu totul noi, care nu există în prezent, spre exemplu: alte tipuri de aranjamente contractuale, care să țină pasul cu realitățile sociale. Acum există contractele pe durată nedeterminată, determinată, cu timp de muncă normal sau parțial, dar există rigiditate în organizarea programului de lucru. În această zonă ar putea să apară schimbări, dacă legiuitorul dorește să se alinieze la semnalele venite din alte state. 

În privința nivelului salarial, directivele europene prevăd că, în cazul personalului detașat dintr-un stat membru (spre exemplu România) în alt stat membru, trebuie respectat nivelul salarial minim din statul de primire. Aceeași regulă se aplică și în cazul lucrătorilor care pleacă dintr-un stat comunitar să muncească în alt stat din UE ", a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ionuț Stancu. 

Crește importul de lucrători străini 

Referindu-se la importul de forță de muncă pe care îl fac companiile românești, Alexandru Lupu a afirmat că acesta a fost deblocat în 2019, odată cu modificarea legii care obliga angajatorii români să plătească lucrătorii străini la nivelul salariului mediu pe economie. În prezent, trebuie respectat nivelul salarial minim brut pe economie. 

"Practic, s-a dat drumul angajării pe scară mai largă a forței de muncă provenită din Sri Lanka, Iran, Vietnam, Pakistan sau Filipine. Ca efect, a crescut semnificativ timpul de așteptare pentru procesarea dosarelor depuse de angajatori. Până în 2018, statul român aproba un contingent anual de 5.500 de permise de muncă. Or, în 2019, până la acest moment, au fost acordate deja 9.000 de permise de muncă, ceea ce este foarte mult, având în vedere că n-am ajuns la jumătatea anului. 

Costurile pentru aducerea lucrătorilor străini sunt considerabile. Există, totodată, riscul ca aceștia să plece la un alt angajator român și chiar să ia drumul migrației ilegale, România fiind o zonă de tranzit spre alte țări. Străinii vin în țara noastră prin proceduri legale și, cu sprijinul unor organizații mai mult sau mai puțin legale, sunt trecuți peste graniță. Deja, autoritățile române s-au autosesizat. Lucrătorii străini din țările terțe sunt supervizați, se fac verificări, astfel că migrația ilegală este sub control.

În prezent, cele mai mari solicitări privind forța de muncă străină vin din partea industriei hoteliere și de restaurante", a declarat Alexandru Lupu.

XXX 

Stimați cititori, schimbările uriașe de pe piața muncii exercită o presiune nemaivăzută asupra agenților economici. Cei ce nu vor reuși să găsească soluții pentru atragerea și permanentizarea lucrătorilor vor fi nevoiți să tragă obloanele. În prezent, pe litoralul românesc, mai multe unități stau cu lacătul pus pe ușă din lipsă de personal.