Seceta, adevăratul inamic al prosperităţii economice. Despăgubirile nu rezolvă problema

Miercuri, 06 Ianuarie 2021, 00:00
112
Schimbările climatice sunt adevărate ameninţări la adresa umanităţii. După ce ne-am confruntat cu o pandemie, de care nu mai auzisem, în 2020, seceta a venit să completeze tabloul sumbru. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, viitorul nu va arăta deloc bine.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu o secetă fără precedent. Lipsa precipitaţiilor din timpul anului şi modificarea anotimpurilor, când practic nu mai avem iarnă, mai ales în zona de Sud-Est a ţării, a făcut din 2020, cel mai grav an în care seceta a făcut prăpăd pe câmp. Milioane de hectare au fost pârjolite, aducând în pragul disperării şi al falimentului mulţi fermieri. Cele mai recente date ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) arată adevărata proporţie a dezastrului: o producţie de cereale la jumătate, decât s-a făcut în 2019. Iar dacă tendinţa secetei pedologice, adică rezerva de apă din sol este foarte scăzută, se menţine şi în acest an, previziunile nu sunt deloc bune. Problema este nu numai că nu plouă, dar şi atunci când plouă, cade o cantitate mare de apă, într-un timp foarte scurt care nu asigură o înmagazinare suficientă a apei în sol. Practic apa se scurge şi pământul nu are timp să o absoarbă. A fost un an greu, pandemie şi secetă, pierderile au fost pe măsură, iar acum a venit vremea plăţilor pentru despăgubiri.



Bani mulţi pentru despăgubiri

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara în toamnă, că au fost alocate de la bugetul de stat, 1,08 mld. lei pentru despăgubirile pentru seceta pedologică, atât pentru culturile înfiinţate în toamna lui 2019 dar şi pentru culturile din primăvara lui 2020. Din totalul de 1,11 milioane de hectare afectate de secetă, 250.898 de hectare au fost numai în judeţul Constanţa, pentru care au fost plătite 190,62 milioane de lei. La nivelul întregii ţări, peste 27.800 de fermieri au avut nevoie de ajutor pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, suma ridicându-se la 849,99 milioane de lei. Dar nu numai culturile agricole au avut de suferit din cauza secetei. Aceasta a creat un efect de domino pe tot lanţul agricol şi urmează să fie resimţit în preţul alimentelor de bază. Au fost afectaţi crescătorii de animale, legumicultura, pomicultura, viniviticultura, apicultorii, toţi au avut pierderi şi producţii mult mai mici. În final, tot noi, consumatorii vom plăti costul nepăsării. Despăgubirile nu sunt o soluţie pe termen lung. O spun şi specialiştii din diverse domenii şi fermierii, dar cei care iau decizii ar trebui să se grăbească, să treacă de la vorbe, la fapte şi să facă ceva până nu e prea târziu. Cercetarea ar putea fi una dintre soluţii. Să vină cu seminţe noi adaptate la noile condiţii climatologice. Dar pentru asta este nevoie de bani. Iar în 2019, România a alocat doar 0,48% din PIB, pentru cercetare, faţă de media europeană care a fost de 2,19%. Prea puţin pentru o ţară europeană care trebuie să facă faţă schimbărilor climatice. O altă prioritate ar trebui să fie infrastructura de irigaţii. Tot ministrul Agriculturii spunea pe final de an, că „va trece sistemul de irigaţii din România, ca infrastructură strategică, pentru a opri furturile şi distrugerea lui. În ultimii trei ani, de când a început marele program de reabilitare a infrastructurii de irigaţii, s-au cheltuit 176 de milioane de lei pentru reabilitare şi 38 de milioane pentru paza sistemului”. În condiţiile în care trebuie să plăteşti aproape 40% din costul total al sistemului de irigaţii, pentru pază, ca să nu se fure, atunci e o mare problemă. De fapt, nu seceta e marele inamic, ci noi!



Pagina a fost generata in 0.3308 secunde