Se mai poate face ceva? Economia românească nu se mai descurcă fără mâna de lucru străină

2911
1

Articole de la același autor

În ciuda faptului că, în luna septembrie 2021, în scriptele Ministerului Muncii erau înregistrați 416 mii de șomeri (numărul lor real fiind cu mult mai mare întrucât mulți șomeri au ieșit din evidențe sau nu au fost înregistrați vreodată), economia națională se confruntă cu o criză acută de lucrători calificați și necalificați. Deficitul cel mai mare de forță de muncă se înregistrează în sectorul construcțiilor de clădiri și de drumuri, în restaurante, hoteluri și unitățile de panificație, în transporturile rutiere, în industria navală și portuară etc.

Calea cea mai simplă: importul de lucrători

Datele înregistrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că, în perioada ianuarie – august 2021, au fost vacante 264.983 de locuri de muncă, din care 50.924 au fost declarate vacante în mod repetat, din cauză că nu s-au putut ocupa.

Armata șomerilor fie nu a avut acces la ele din diverse motive (lipsa pregătirii profesionale, distanța mare dintre locul de rezidență și locul de muncă sau lipsa informației), fie le-a refuzat.

Integrarea în muncă a șomerilor autohtoni este, în multe cazuri, o misiune grea, costisitoare, care necesită timp și multă muncă de convingere. Astăzi este tot mai greu să determini un tânăr de la țară să vină să muncească într-o fabrică sau pe un șantier din oraș, să învețe o meserie, să mănânce la cantina întreprinderii și să locuiască într-un cămin de nefamilști, câtă vreme poate trăi fără bătaie de cap acasă, pe banii părinților sau din ajutoare sociale.

Pe de altă parte, tot mai puține unități economice de la oraș asigură condiții de cazare și de masă pentru forța de muncă atrasă din mediul rural, din alte regiuni ale țării, lăsându-i pe recruți să se descurce pe cont propriu. Greutățile întâmpinate în perioada integrării la noul loc de muncă, dificultățile întâmpinate în asigurarea locuitului și hranei zilnice, îi determină pe mulți dintre noii angajați să dea bir cu fugiții la scurt timp după semnarea contractului de muncă.

Astfel stând lucrurile, cum poate fi satisfăcută foamea de lucrători a economiei românești? Prin importul de forță de muncă. De câțiva ani, România apelează la resursele de forță de muncă din afara granițelor sale.



Turnul Babel din economie


Iată, la data de 31 ianuarie 2020, în Registrul general de evidență a salariaților din România ținut de Inspecția Muncii figurau 47.186 de angajați străini, reprezentând 0,84% din numărul total al salariaților. 33.896 dintre ei proveneau din țări aflate în afara Uniunii Europene, iar 13.290 din UE.

Cei mai mulți cetățeni nonUE au venit din: Turcia (5.291), Vietnam (4.896), Republica Moldova (3.058), Nepal (2.782), China (2.943), Sri Lanka (2.264), India (2.002), Filipine (1.310) și Serbia (1.080). Printre cei mai numeroși angajați proveniți din spațiul comunitar se numără cei din: Italia (3.277), Ungaria (1.217), Grecia (1.178), Franța (1.163), Bulgaria (1.051) și Germania (1.029).

Industria navală a României a devenit dependentă de forța de muncă străină. La 31 ianuarie 2020, avea angajați 1.071 de vietnamezi, reprezentând 9,45% din totalul forței de muncă. Dependența de lucrătorii străini este tot mai puternică în multe sectoare din economie. Iată, în construcții munceau: 1.770 vietnamezi, 1.093 turci, 754 indieni, 274 pakistanezi, 258 italieni, 294 sry lankezi, 196 nepalezi, 139 greci, 90 nepalezi. În restaurantele românești erau angajați: 713 nepalezi, 343 turci, 297 chinezi, 260 sry lankezi, 198 moldoveni, 147 italieni, 143 vietnamezi, 79 sirieni, 65 indieni. În unitățile din comerț activau: 1.695 chinezi, 671 turci, 227 vietnamezi, 90 nepalezi, 81 moldoveni, 72 sirieni. În transportul rutier lucrau: 416 bulgari, 191 turci, 187 moldoveni, 118 italieni, 78 nepalezi. Lista este lungă, mai toate sectoarele din economie fiind nevoite să apeleze la importul de forță de muncă străină.

Vor tot mai mulți lucrători străini

Cererea de forță de muncă străină este în continuă creștere. Pentru anul 2021 se stabilise inițial un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă, care a fost majorat, ulterior, la 50.000.

În perioada ianuarie – august 2021, un număr de 6.518 de firme au solicitat autorizarea importului de lucrători străini pentru 83.338 de locuri de muncă vacante, pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă pe piața muncii din România. În aceeași perioadă din 2020, solicitările veniseră din partea a 4.135 de firme pentru 49.200 de locuri de muncă disponibile.

100.000 de lucrători străini aprobați pentru 2022

Astfel stând lucrurile, pentru anul 2022, Ministerul Muncii a propus un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admiși pe piață. „Din evaluările noastre, oferta de locuri de muncă din partea angajatorilor se ridică la aproximativ 480.000, iar cererea din partea oamenilor care doresc să se angajeze este de aproximativ 200.000. Pentru a sprijini angajatorii să acopere această lipsă a forței de muncă, Guvernul va majora anul viitor numărul de avize acordate muncitorilor străini la 100.000 de lucrători. Acest lucru nu înseamnă că 100.000 de lucrători vor veni în România, ci că dăm posibilitatea tuturor angajatorilor din țară să apeleze la resursă umană din străinătate, dacă nu găsesc angajați români, astfel încât afacerile lor să nu intre în blocaj. Este o decizie economică firească, pe care au adoptat-o și alte țări, pentru că prioritatea o reprezintă dezvoltarea economică”, a declarat Raluca Turcan - ministrul interimar al muncii.



Comentează știrea

unghe
9 noiembrie 2021
de ce nu si mai spun oamenii pasurile

Foarte apreciata in mediul de afaceri rste tacerea angajatului, chiar mai mult decat aptitudinile profesionale.Asta sa fie cheia pierderii licului de munca de catre autohtoni?Vin si din locuri mai bine platite,unii .Culturi diferite, manifestari diferite , unii mi au dat o gaurica la buget .De ce oare sapa santuri un roman pe 2 lei pe aiurea si nu o face si aici pe aceeasi suma ?Raspunsul e f folclor , dar politicienii nostri sunt rupti de aceste locuri si n au auzit nimic

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5179 secunde