Sănătatea, Munca și Finanțele primesc cei mai mulți bani la rectificarea bugetară

Rectificarea are loc în contextul menținerii incertitudinilor și riscurilor generate de pandemia Covid-19, dar și pe fondul creșterii produsului intern brut cu 7,1%, în primele nouă luni ale anului 2021 față de aceeași perioadă din 2020 și cu 1,8% peste nivelul din 2019.

Creștere economică și inflație galopantă

Inițiatorii actului normativ trec în evidență evoluțiile din domeniul economic în primele nouă luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020 și performanțe care permit reajustările bugetare. Astfel, pe domenii de activitate au avut loc creșteri semnificative ale cifrei de afaceri:

- 10,5% în industrie;

- 11.9% în comerțul cu amănuntul;

- 39,5% în serviciile de piață prestate populației.

În cadrul schimburilor comerciale de bunuri, exporturile României au făcut un salt de 21,7%, ridicându-se la 54,5 de miliarde de euro, în timp ce importurile au însumat 71,3 de miliarde de euro, fiind în creștere cu 23,2%.

Pe piața muncii, numărul mediu de salariați a fost de 4.961,1 mii persoane, mai mare cu 0,6% față de aceeași perioadă a anului 2020. Creșterea a fost mai vizibilă în construcții (4,9%), în serviciile informatice și comunicații (+5,2%) și în sănătate (+3,9%), în timp ce în industrie s-a înregistrat o reducere de personal (-1,5%). Câștigul salarial mediu net a crescut cu 7,3%, până la 3.494 lei, iar câștigul salarial real s-a majorat cu 3,1%.

În primele nouă luni ale anului s-au înregistrat creșteri de prețuri, unele fiind induse de contextul internațional, astfel că în luna octombrie s-a ajuns la o inflație anuală de 7,94%.

S-a redus deficitul bugetar

Pe fondul acestor evoluții, execuția bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 47,98 de miliarde lei, respectiv 4,03% din PIB, în scădere față de deficitul de 74,04 de miliarde lei, respectiv 7,01% din PIB înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020.

Totodată, cheltuielile cu investițiile au fost cu 2,71 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 s-au ridicat la 11,36 miliarde lei.

Cine câștigă la rectificare

Prin rectificare se propune creșterea:

- cu 4.324,2 de milioane de lei a veniturilor bugetului general consolidat;

- cu 5.429,1 de milioane de lei a cheltuielilor;

- cu 1.104,9 de milioane de lei a deficitului.

Ministerele și autoritățile care vor primii mai mulți bani sunt:

- Ministerul Finanțelor, pentru acțiuni generale - 3.409,35 de milioane de lei;

- tot Ministerul Finanțelor - 164,7 de milioane de lei;

- Ministerul Sănătății - 2.451,2 de milioane de lei;

- Ministerul Muncii și Protecției Sociale - 2.195,7 de milioane de lei;

- Ministerul Justiției - 823,9 de milioane de lei;

- Ministerul Public - 346,5 de milioane de lei

- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - 129,3 de milioane de lei;

- Ministerul Afacerilor Interne - 44,9 de milioane de lei.

O parte din sumele alocate suplimentar sunt destinate plății salariilor restante, a unor drepturi și despăgubiri, a compensării consumului de energie electrică și gaze, pentru achiziționarea de stocuri de urgență medicală de strictă necesitate.

Totodată, sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 138,7 milioane de lei. Bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii se majorează la venituri cu suma de 1.295,6 de milioane de lei, iar la cheltuieli, cu 252,9 de milioane de lei. În sfârșit, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează la venituri cu 2.550 de milioane de lei, la cheltuieli cu 2.327,5 milioane de lei credite de angajament și cu 2.550 milioane de lei credite bugetare pentru medicamente, servicii medicale și plata drepturilor salariale pentru personalul din unitățile sanitare publice și a indemnizațiilor aferente concediilor medicale.

Cine pierde

În schimb se reduc alocațiile bugetare la:

- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu 2.314,3 de milioane de lei;

- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu 757,3 de milioane de lei;

- Ministerul Energiei, cu 172,8 de milioane de lei;

- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, cu 156,4 de milioane de lei;

- Secretariatul General al Guvernului, cu 59,9 de milioane de lei;

- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu 42,7 de milioane de lei;

- Ministerul Culturii, cu 45,1 de milioane de lei.