Românul a câștigat 223 de ouă în plus la salariu, în ultimii 26 de ani

r Evoluția câștigurilor salariale din 1950 și până în 2017

În anul 1950, câștigul salarial mediu net din România era de 337 lei. Până în 1960 urcase la 802 lei, pentru ca în 1989 să ajungă la 3.063 lei.

Ce s-a întâmplat după 1990 e de poveste. Dacă în ianuarie 1991, câștigul salarial mediu net era de 4.038 lei, la sfârșitul aceluiași an ajunsese la 11.824 lei.

În luna decembrie 2004, toți lefegiii români erau multimilionari și câștigau, în medie, net, 6.875.094 lei. Dacă s-ar fi făcut denominarea leului atunci, adică dacă Banca Națională ar fi tăiat patru zerouri, salariații ar fi primit, în mână, 687 lei și 51 de bani (prin rotunjire). Pe scara istoriei economiei naționale, cei 687 lei plasau lucrătorii de atunci în condițiile salarizării de la mijlocul secolului trecut.

La data de 1 iulie 2005, odată cu denominarea leului, salariul mediu net a ajuns la 722 lei. Diferența de 2.341 lei față de salariul din anul 1989 părea... astronomică. Atunci, românii au văzut foarte clar cât de mult decăzuse valoarea muncii lor în timpul tranziției de la economia centralizată la cea de piață. În numai 15 ani, în timpul regimurilor Iliescu și Constantinescu, prețul ei nominal se prăbușise la nivelul din urmă cu 50 de ani.

În acea perioadă s-a declanșat migrația externă a lucrătorilor români. Dar fenomenul a explodat după data de 1 ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, iar piața comunitară a muncii s-a deschis larg pentru ei. La acea dată salariul mediu net al lucrătorilor români ajunsese la 1.099 lei.

În anii de creștere economică 2004 - 2008, România s-a confruntat cu prima criză de lucrători calificați. Pentru a-și păstra forța de muncă, agenții economici s-au văzut nevoiți să o plătească mai bine. Câștigul salarial mediu net s-a dublat, sărind de la 723 lei, în ianuarie 2005, la 1.489 lei, în decembrie 2008.

În timpul crizei economice din 2009 - 2013, salariile au înregistrat mai întâi o diminuare, atingând cel mai mic nivel în august 2009, respectiv 1.334 lei. În acea perioadă au avut loc numeroase concedieri de lucrători, dar și cea mai puternică migrație externă a forței de muncă. Când angajatorii s-au trezit că piața forței de muncă se golește, au început să mărească salariile pentru a-și stabiliza lucrătorii. Astfel că, la finele lui 2013, câștigul salarial mediu net ajunsese la 1.760 lei.

Din 2014, pe măsură ce economia națională s-a relansat, criza de lucrători calificați, dar și de necalificați s-a acutizat, dar creșterile salariale operate nu au reușit să o tempereze. Din ianuarie 2014 până în septembrie 2017, câștigul salarial mediu net a crescut cu 751 lei, de la 1.625 lei la 2.376 lei.

v v v

În fața acestor cifre, unii dintre cititori ar putea aduce obiecția că nu trebuie să comparăm salariile nominale, ci pe acelea reale, adică puterea de cumpărare a câștigurilor. Le dăm dreptate și de aceea vom face următoarele comparații.

Astăzi, cu salariul net de 2.376 lei se pot cumpăra: între 148 și 170 kg de carne de porc, între 170 și 297 kg de carne de pui, între 1.931 și 3.007 ouă de găină sau între 1.485 și 1.997 kg de cartofi.

Cu salariul de 3.063 lei din 1989, se puteau achiziționa: 96 până la 109 kg de carne de porc, 204 kg de carne de pui, 2.784 ouă sau 1.225 kg de cartofi.

Altfel spus, puterea de cumpărare a salariilor a crescut în cei 26 de ani cu: până la 61 kg de porc, până la 93 kg de carne de pui, până la 223 de ouă de găină sau până la 772 kg de cartofi.

În 1989, România se situa în rândul țărilor în curs de dezvoltare. Unde se află acum?