Românii, austriecii și japonezii trag linii de containere pe Dunăre

1202

Articole de la același autor

"COLD" (Container Liner Sevice Danube) este numele unui studiu destinat companiilor fluviale de transport, care sunt interesate de deschiderea serviciilor de linie pe Dunăre. El este rodul unei inițiative româno-austriece și a fost realizat de "Via-Donau", o organizație a guvernului de la Viena. Studiul constată că, în perioada 2001 - 2005, Constanța a avut creșterea de trafic cea mai mare (în TEU) dintre porturile containeriere ale lumii. Astfel, în 2004 a operat cu 224% mai multe containere față de 2001, iar în 2005, cu 97% mai multe decât în anul precedent. Autorii studiului se așteaptă la creșterea accelerată a fluxurilor de mărfuri containerizate dinspre Extremul Orient spre porturile de la Marea Neagră, având în vedere liniile directe deschise de companii de transport, precum: "CMA - CMG", "China Shipping", "Zim", "Napag/Norasia" și "MSC".

Alternativa românească
În condițiile în care porturile din nordul Europei, în frunte cu Ro-tterdam, sunt sufocate de traficul uriaș, transportul containerelor pe Dunăre, prin portul Constanța, reprezintă o alternativă de interes pentru Austria, Ungaria și Slovacia. Portul românesc prezintă o serie de avantaje. În primul rând, el scurtea-ză cu 3 - 4 zile drumul navelor portcontainere dinspre China spre Europa, comparativ cu Rotterdam. Pe de altă parte, este legat de centrul continentului prin intermediul Dunării și al canalului la Marea Neagră, o cale de transport cu mult mai puține ecluzări decât varianta din nord, pe Main și Rin, unde trebuie depășite 60 de obstacole. Ruta prin portul Constanța prezintă, însă, câteva dezavantaje importante: navele pierd mult timp la traversarea Bosforului, iar tarifele de transport sunt ceva mai ridicate decât dacă se merge spre Hamburg și Rotterdam (în ciuda faptului că distan-ța este mai scurtă cu circa 4.500 km).
În prezent, numărul containerelor aduse, de peste mări, în Austria, Ungaria și Slovacia se ridică la circa 700.000 TEU, din care doar 10.000 TEU trec prin portul Constanța.
Studiul pune la dispoziția companiilor interesate să deschidă linii de transport, între portul Constanța și portul austriac Krems, scenarii și calcule privind costurile.

Semnale spre UE
Adrian Bratu, directorul comercial al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, precizează că asemenea linii de transport au început, deja, să apară. "Există o linie de containere între Constanța și Giurgiu, cu plecare săptămânală, al cărei operator este «MainRom Line», și alta pe ruta Constanța – Belgrad, asigurată de «Nord Marine».
Creșterea traficului containerizat pe Dunăre este frânată de reducerea adâncimilor în perioadele de secetă. România va trebuie să realizeze lucrări de eliminare a pragurilor, de dragare a șenalului navigabil în zonele cu depuneri mari de aluviuni și de regularizare a cursului fluviului. Există, însă, și soluții tehnice. "Unii operatori europeni au lansat comenzi pentru construcția barjelor cu pescaj cât mai mic, care să nu depășească 1,70 m, când sunt încărcate. Primele asemenea nave, construite în China, ar urma să intre în exploatare în noiembrie, decembrie 2007. Probabil vom asista la deschiderea unei noi linii de navigație pe Dunăre, cu asemenea nave, în primăvara anului viitor" - afirmă Adrian Bratu.
Nu doar austriecii sunt interesați de traficul containerizat prin portul Constanța și pe Dunăre. "Divizia de logistică a companiei de navigație «Nyk», din Japonia, este atrasă de această rută de transport. «Nyk» este a doua mare companie de shipping a lumii. Ea dorește să se implice atât ca utilizator, cât și ca operator pe această rută" - afirmă directorul comercial.
Dezvoltarea liniilor de containere pe Dunăre depinde și de sprijinul Uniunii Europene. "Împreună cu «Via-Donau» și TINA (organismul care se ocupă de coridorul VII paneuropean) organizăm periodic evenimente pentru a atrage atenția UE asupra Dunării - spune Adrian Bratu. Pe 6 septembrie 2007, vom avea un eveniment TINA, la Constanța. Iar pe 13 – 14 septembrie, miniștrii transporturilor din țările riverane Dunării sunt invitați, în Austria, să semneze un document-apel."

"COLD" (Container Liner Sevice Danube) este numele unui studiu destinat companiilor fluviale de transport, care sunt interesate de deschiderea serviciilor de linie pe Dunăre. El este rodul unei inițiative româno-austriece și a fost realizat de "Via-Donau", o organizație a guvernului de la Viena. Studiul constată că, în perioada 2001 - 2005, Constanța a avut creșterea de trafic cea mai mare (în TEU) dintre porturile containeriere ale lumii. Astfel, în 2004 a operat cu 224% mai multe containere față de 2001, iar în 2005, cu 97% mai multe decât în anul precedent. Autorii studiului se așteaptă la creșterea accelerată a fluxurilor de mărfuri containerizate dinspre Extremul Orient spre porturile de la Marea Neagră, având în vedere liniile directe deschise de companii de transport, precum: "CMA - CMG", "China Shipping", "Zim", "Napag/Norasia" și "MSC".

Alternativa românească
În condițiile în care porturile din nordul Europei, în frunte cu Ro-tterdam, sunt sufocate de traficul uriaș, transportul containerelor pe Dunăre, prin portul Constanța, reprezintă o alternativă de interes pentru Austria, Ungaria și Slovacia. Portul românesc prezintă o serie de avantaje. În primul rând, el scurtea-ză cu 3 - 4 zile drumul navelor portcontainere dinspre China spre Europa, comparativ cu Rotterdam. Pe de altă parte, este legat de centrul continentului prin intermediul Dunării și al canalului la Marea Neagră, o cale de transport cu mult mai puține ecluzări decât varianta din nord, pe Main și Rin, unde trebuie depășite 60 de obstacole. Ruta prin portul Constanța prezintă, însă, câteva dezavantaje importante: navele pierd mult timp la traversarea Bosforului, iar tarifele de transport sunt ceva mai ridicate decât dacă se merge spre Hamburg și Rotterdam (în ciuda faptului că distan-ța este mai scurtă cu circa 4.500 km).
În prezent, numărul containerelor aduse, de peste mări, în Austria, Ungaria și Slovacia se ridică la circa 700.000 TEU, din care doar 10.000 TEU trec prin portul Constanța.
Studiul pune la dispoziția companiilor interesate să deschidă linii de transport, între portul Constanța și portul austriac Krems, scenarii și calcule privind costurile.

Semnale spre UE
Adrian Bratu, directorul comercial al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, precizează că asemenea linii de transport au început, deja, să apară. "Există o linie de containere între Constanța și Giurgiu, cu plecare săptămânală, al cărei operator este «MainRom Line», și alta pe ruta Constanța – Belgrad, asigurată de «Nord Marine».
Creșterea traficului containerizat pe Dunăre este frânată de reducerea adâncimilor în perioadele de secetă. România va trebuie să realizeze lucrări de eliminare a pragurilor, de dragare a șenalului navigabil în zonele cu depuneri mari de aluviuni și de regularizare a cursului fluviului. Există, însă, și soluții tehnice. "Unii operatori europeni au lansat comenzi pentru construcția barjelor cu pescaj cât mai mic, care să nu depășească 1,70 m, când sunt încărcate. Primele asemenea nave, construite în China, ar urma să intre în exploatare în noiembrie, decembrie 2007. Probabil vom asista la deschiderea unei noi linii de navigație pe Dunăre, cu asemenea nave, în primăvara anului viitor" - afirmă Adrian Bratu.
Nu doar austriecii sunt interesați de traficul containerizat prin portul Constanța și pe Dunăre. "Divizia de logistică a companiei de navigație «Nyk», din Japonia, este atrasă de această rută de transport. «Nyk» este a doua mare companie de shipping a lumii. Ea dorește să se implice atât ca utilizator, cât și ca operator pe această rută" - afirmă directorul comercial.
Dezvoltarea liniilor de containere pe Dunăre depinde și de sprijinul Uniunii Europene. "Împreună cu «Via-Donau» și TINA (organismul care se ocupă de coridorul VII paneuropean) organizăm periodic evenimente pentru a atrage atenția UE asupra Dunării - spune Adrian Bratu. Pe 6 septembrie 2007, vom avea un eveniment TINA, la Constanța. Iar pe 13 – 14 septembrie, miniștrii transporturilor din țările riverane Dunării sunt invitați, în Austria, să semneze un document-apel."

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.5159 secunde