România utilizează prea puţin teren pentru agricultura ecologică. Ce planuri are UE
Articole de la același autor
Din mâinile lui ies adevărate creații și, totuși, este dezamăgit! „Pantofii româneşti nu mai au căutare”
15 Februarie 2021
Magazine din mall-uri, înfrânte de pandemie. Chiriile mari şi vânzările mici i-au îngenuncheat pe comercianţi
02 Februarie 2021
Agenţii economici, revoltaţi! „Unde parchează clienţii dacă se desfiinţează parcările?”
26 Februarie 2021
Gustul adevărat al laptelui. Dozatoarele de lapte, o afacere profitabilă pentru producătorii mici
25 Februarie 2021
Comisia Europeană a prezentat, de curând, un plan de acţiune pentru a stimula producţia şi consumul de produse ecologice, de a atinge un procent de 25% din terenuri care utilizează agricultura ecologică. Până în 2030, ţările membre trebuie să adopte unele măsuri pentru a asigura o creştere echilibrată a sectorului ecologic. Din păcate, ţara noastră nu stă bine la acest capitol.
România are doar 2,4% din terenurile agricole ocupate cu acest tip de agricultură. Comisia încurajează ţările membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune pentru a spori ponderea agriculturii organice. „România stă foarte prost la acest capitol. În timp ce media europeană este de 8% ţara noastră abia ajunge la 2,4%, iar targetul de 25% este foarte departe pentru noi”, a spus Mihaela Luca, manager de programe în Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, într-o conferinţă online despre Pactul Verde. Pentru a trece la un astfel de nivel, agricultura românească are nevoie de fonduri suplimentare. Planul de acţiune european prevede 23 de măsuri structurate în jurul a 3 axe: stimularea consumului, sporirea producţiei şi îmbunătăţirea în continuare a sustenabilităţii sectorului pentru a asigura o creştere echilibrată a acestuia. Comisia încurajează statele membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune privind agricultura ecologică. Între statele membre există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte ponderea terenurilor agricole utilizate în prezent pentru agricultura ecologică, care variază de la 0,5% la peste 25%. Planurile naţionale de acţiune privind agricultura ecologică vor completa planurile strategice PAC naţionale, instituind măsuri care nu se limitează la agricultură şi la ceea ce se oferă în cadrul PAC (Politica Agricolă Comună).
Bonuri BIO pentru achiziţionarea alimentelor ecologice
Planul de acţiune propune mai multe măsuri concrete să stimuleze cererea, să menţină încrederea consumatorilor şi să aducă alimentele ecologice mai aproape de cetăţeni. Printre acestea se numără: informarea şi comunicarea cu privire la producţia ecologică; promovarea consumului de produse ecologice; stimularea unei utilizări sporite a produselor ecologice în cantinele publice prin achiziţii publice şi sporirea gradului de distribuire a produselor ecologice în cadrul programului UE pentru şcoli. De asemenea, măsurile vizează, de exemplu, prevenirea fraudelor, sporirea încrederii consumatorilor şi îmbunătăţirea trasabilităţii produselor ecologice. Sectorul privat poate juca şi el un rol semnificativ, de exemplu prin recompensarea angajaţilor cu „bonuri bio" pe care le pot folosi pentru a achiziţiona alimente ecologice. Producţia ecologică aduce o serie de beneficii importante: câmpurile cultivate ecologic prezintă cu circa 30% mai multă biodiversitate, animalele crescute în mod ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare şi primesc mai puţine antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari şi sunt mai rezilienţi, iar consumatorii ştiu exact ce obţin, datorită logoul-ui UE pentru produse ecologice. Planul de acţiune este în conformitate cu Pactul verde european, cu strategia „De la fermă la consumator” şi cu strategia privind biodiversitatea. În prezent, un procent de 1,8% din PAC, reprezentând 7,5 miliarde de euro este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice. În perioada 2023-2027, viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi susţinute de bugete între 38-58 de miliarde de euro.
România are doar 2,4% din terenurile agricole ocupate cu acest tip de agricultură. Comisia încurajează ţările membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune pentru a spori ponderea agriculturii organice. „România stă foarte prost la acest capitol. În timp ce media europeană este de 8% ţara noastră abia ajunge la 2,4%, iar targetul de 25% este foarte departe pentru noi”, a spus Mihaela Luca, manager de programe în Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, într-o conferinţă online despre Pactul Verde. Pentru a trece la un astfel de nivel, agricultura românească are nevoie de fonduri suplimentare. Planul de acţiune european prevede 23 de măsuri structurate în jurul a 3 axe: stimularea consumului, sporirea producţiei şi îmbunătăţirea în continuare a sustenabilităţii sectorului pentru a asigura o creştere echilibrată a acestuia. Comisia încurajează statele membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune privind agricultura ecologică. Între statele membre există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte ponderea terenurilor agricole utilizate în prezent pentru agricultura ecologică, care variază de la 0,5% la peste 25%. Planurile naţionale de acţiune privind agricultura ecologică vor completa planurile strategice PAC naţionale, instituind măsuri care nu se limitează la agricultură şi la ceea ce se oferă în cadrul PAC (Politica Agricolă Comună).
Bonuri BIO pentru achiziţionarea alimentelor ecologice
Planul de acţiune propune mai multe măsuri concrete să stimuleze cererea, să menţină încrederea consumatorilor şi să aducă alimentele ecologice mai aproape de cetăţeni. Printre acestea se numără: informarea şi comunicarea cu privire la producţia ecologică; promovarea consumului de produse ecologice; stimularea unei utilizări sporite a produselor ecologice în cantinele publice prin achiziţii publice şi sporirea gradului de distribuire a produselor ecologice în cadrul programului UE pentru şcoli. De asemenea, măsurile vizează, de exemplu, prevenirea fraudelor, sporirea încrederii consumatorilor şi îmbunătăţirea trasabilităţii produselor ecologice. Sectorul privat poate juca şi el un rol semnificativ, de exemplu prin recompensarea angajaţilor cu „bonuri bio" pe care le pot folosi pentru a achiziţiona alimente ecologice. Producţia ecologică aduce o serie de beneficii importante: câmpurile cultivate ecologic prezintă cu circa 30% mai multă biodiversitate, animalele crescute în mod ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare şi primesc mai puţine antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari şi sunt mai rezilienţi, iar consumatorii ştiu exact ce obţin, datorită logoul-ui UE pentru produse ecologice. Planul de acţiune este în conformitate cu Pactul verde european, cu strategia „De la fermă la consumator” şi cu strategia privind biodiversitatea. În prezent, un procent de 1,8% din PAC, reprezentând 7,5 miliarde de euro este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice. În perioada 2023-2027, viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi susţinute de bugete între 38-58 de miliarde de euro.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Luni, 29 Martie 2021
Duminică, 28 Martie 2021
Miercuri, 24 Martie 2021
Luni, 22 Martie 2021
Duminică, 21 Martie 2021
Miercuri, 17 Martie 2021
Miercuri, 17 Martie 2021
Miercuri, 17 Martie 2021
Vineri, 19 Martie 2021
Joi, 18 Martie 2021