România susține o soluție comună la nivelul UE, privind impozitarea serviciilor digitale
209
Articole de la același autor
Aproape jumătate din lucrătorii României sunt plătiți la nivel de muncitor necalificat
17 Octombrie 2018
S-a retras din activitate unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai shipping-ului și industriei portuare
27 Septembrie 2018
Culmea probabilităților: două nave cu același nume s-au ciocnit!
03 Octombrie 2018
Proiectul "corveta multifuncțională" e o afacere cu dedicație?
10 Septembrie 2018
Autoritatea Navală Română și Administrația portuară investesc în securitatea cibernetică
01 Octombrie 2018
Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a participat ieri, 6 noiembrie 2018, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN).
Agenda Consiliului a cuprins teme precum impozitarea serviciilor digitale, raportul anual al Curții de Conturi Europene (ECA) privind execuția bugetului Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, concluziile privind statisticile UE și concluziile privind finanțarea schimbărilor climatice.
În ceea ce privește propunerea de directivă privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile realizate din furnizarea anumitor servicii digitale, ministrul Teodorovici a reiterat poziția României de susținere a eforturilor la nivelul UE pentru identificarea unei soluții comune și echitabile pentru toate statele membre.
Totodată, ministrul român a pledat pentru o abordare coerentă la nivel global și colaborarea cu OECD pe acest subiect, arătând că măsurile luate individual de statele membre ar putea duce la fragmentarea pieței interne și la denaturarea concurenței. Propunerea Comisiei Europene stabilește un sistem comun de impozitare a veniturilor obținute din furnizarea anumitor servicii digitale de către persoane impozabile (denumit în continuare "impozitul pe servicii digitale" sau "ISD"). ISD s-ar percepe pentru veniturile brute obținute din furnizarea de servicii ce intră în domeniul de aplicare al impozitului, minus taxa pe valoarea adăugată și alte taxe similare. Cota unică a ISD este de 3%.
În discuția miniștrilor, prealabilă reuniunii ECOFIN, a fost dezbătut Raportul anual al Consiliului Bugetar European (EFB). Ministrul Teodorovici a apreciat că propunerea EFB este utilă pentru discuțiile despre funcționarea Pactului de Stabilitate și Creștere și a precizat că România sprijină ideea concentrării implementării Pactului pe respectarea regulilor privind datoria publică.
Pentru a depăși punctele slabe și complexitatea cadrului fiscal actual al UE, EFB propune o simplificare radicală și o clarificare a normelor privind guvernanța fiscală. Conform propunerii EFB, reforma Pactului de Stabilitate și Creștere (SGP) ar necesita, în primă fază, modificarea legislației secundare a UE, precum și a Pactului bugetar.
Principalele aspecte cheie ale propunerii EFB care vizează reforma SGP sunt: plafonarea datoriei pe termen-mediu la 60% din PIB - caz în care obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO - soldul bugetar structural) nu va mai ghida politica bugetară pe termen mediu; stabilirea unui plafon de creștere a cheltuielilor primare nete (exceptând măsurile discreționare pe partea de venituri) pentru Statele Membre care înregistrează niveluri ale datoriei publice de peste 60% din PIB; un sistem mai puternic de sancțiuni - în propunere, sunt precizate doar sancțiunile pentru statele din zona euro: restricționarea accesului la funcția de stabilizare centrală, suspendarea fondurilor europene și amenzi; clauze derogatorii pentru circumstanțe excepționale, care trebuie declanșate pe baza unei judecăți economice independente; simplificarea ciclului de supraveghere - ajustările și corectările cerințelor bugetare nu ar trebui realizate în fiecare an în cazul devierilor minore, ci pe termen mediu (3 ani) sau în cazul unor devieri majore față de obiectivul final.
Agenda Consiliului a cuprins teme precum impozitarea serviciilor digitale, raportul anual al Curții de Conturi Europene (ECA) privind execuția bugetului Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, concluziile privind statisticile UE și concluziile privind finanțarea schimbărilor climatice.
În ceea ce privește propunerea de directivă privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile realizate din furnizarea anumitor servicii digitale, ministrul Teodorovici a reiterat poziția României de susținere a eforturilor la nivelul UE pentru identificarea unei soluții comune și echitabile pentru toate statele membre.
Totodată, ministrul român a pledat pentru o abordare coerentă la nivel global și colaborarea cu OECD pe acest subiect, arătând că măsurile luate individual de statele membre ar putea duce la fragmentarea pieței interne și la denaturarea concurenței. Propunerea Comisiei Europene stabilește un sistem comun de impozitare a veniturilor obținute din furnizarea anumitor servicii digitale de către persoane impozabile (denumit în continuare "impozitul pe servicii digitale" sau "ISD"). ISD s-ar percepe pentru veniturile brute obținute din furnizarea de servicii ce intră în domeniul de aplicare al impozitului, minus taxa pe valoarea adăugată și alte taxe similare. Cota unică a ISD este de 3%.
În discuția miniștrilor, prealabilă reuniunii ECOFIN, a fost dezbătut Raportul anual al Consiliului Bugetar European (EFB). Ministrul Teodorovici a apreciat că propunerea EFB este utilă pentru discuțiile despre funcționarea Pactului de Stabilitate și Creștere și a precizat că România sprijină ideea concentrării implementării Pactului pe respectarea regulilor privind datoria publică.
Pentru a depăși punctele slabe și complexitatea cadrului fiscal actual al UE, EFB propune o simplificare radicală și o clarificare a normelor privind guvernanța fiscală. Conform propunerii EFB, reforma Pactului de Stabilitate și Creștere (SGP) ar necesita, în primă fază, modificarea legislației secundare a UE, precum și a Pactului bugetar.
Principalele aspecte cheie ale propunerii EFB care vizează reforma SGP sunt: plafonarea datoriei pe termen-mediu la 60% din PIB - caz în care obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO - soldul bugetar structural) nu va mai ghida politica bugetară pe termen mediu; stabilirea unui plafon de creștere a cheltuielilor primare nete (exceptând măsurile discreționare pe partea de venituri) pentru Statele Membre care înregistrează niveluri ale datoriei publice de peste 60% din PIB; un sistem mai puternic de sancțiuni - în propunere, sunt precizate doar sancțiunile pentru statele din zona euro: restricționarea accesului la funcția de stabilizare centrală, suspendarea fondurilor europene și amenzi; clauze derogatorii pentru circumstanțe excepționale, care trebuie declanșate pe baza unei judecăți economice independente; simplificarea ciclului de supraveghere - ajustările și corectările cerințelor bugetare nu ar trebui realizate în fiecare an în cazul devierilor minore, ci pe termen mediu (3 ani) sau în cazul unor devieri majore față de obiectivul final.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Marţi, 06 Noiembrie 2018
Marţi, 23 Octombrie 2018
Sâmbătă, 20 Octombrie 2018
Joi, 04 Octombrie 2018
Miercuri, 03 Octombrie 2018
Miercuri, 03 Octombrie 2018
Marţi, 02 Octombrie 2018
Vineri, 02 Noiembrie 2018
Luni, 29 Octombrie 2018