România, printre țările UE cu cea mai mică datorie

Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, datoria publică a României conform metodologiei UE, s-a situat la un nivel sustenabil de 38,5% din PIB la sfârșitul lunii iunie 2016, cu mult sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. De altfel, pe întreaga perioadă, inclusiv cea de criză financiară și economică, România s-a situat printre statele membre UE cel mai puțin îndatorate. Astfel, la sfârșitul lui 2015, România s-a situat pe locul 5 între statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare după Estonia (9,7%), Luxemburg (21,4%), Bulgaria (26,7%) și Letonia (36,4%). Și tot la finalul lui 2015, media celor 28 de state ale UE se situa la 85,2%. 

Necesarul anual de finanțare în perioada 2012 - 2015, care reprezintă nivelul deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, a avut o evoluție descrescătoare. În fapt, în anul 2014 a fost pentru prima dată când acesta s-a situat sub 10% din PIB (9% din PIB) de la începutul crizei economice și financiare, iar în anul 2015 a reprezentat 8,8% din PIB. 

Și pe termen mediu necesarul de finanțare va continua tendința descrescătoare, de la 9% din PIB, cât se estimează pentru anul 2016, la 6% din PIB, în anul 2019. În acest context, nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârșitul anului 2016 este sustenabil de 39,1% din PIB, iar pe termen mediu se estimează că se va situa sub 40% din PIB.  Perspectiva de creștere moderată  a datoriei guvernamentale și de menținere la un nivel sustenabil se datorează atât creșterii economice estimate la o medie anuală de cca 4,5%, menținerii cursului leu-euro relativ stabil, dar și a unor deficite bugetare calculate conform metodologiei UE de până la 3,0 % din PIB, în perioada 2017-2019. 

Creșterea anuală a datoriei publice se datorează atât datoriei contractate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, cât și, începând cu anul 2010, pentru crearea și consolidarea rezervei financiare (buffer-ului) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, care constituie o măsură de siguranță împotriva eventualelor șocuri externe. Astfel, la sfârșitul lunii mai 2016 rezerva în valută la dispoziția Trezoreriei Statului a fost de 5,9 miliarde euro, reprezentând 3,5% din PIB. Dacă se are în vedere această rezervă în valută, datoria publică netă (conform metodologiei UE) a reprezentat 35% din PIB. 

Randamentele la care se împrumută statul român sunt în scădere semnificativă, chiar și după rezultatul referendumului din Marea Britatie din iunie - Brexit, iar cererea în cadrul licitațiilor la titlurile de stat este foarte mare. Astfel, randamentele titlurilor de stat emise pe piața internă sunt în prezent (19 iulie 2016) de cca 0,5 - 0,7% pe termen scurt (6 luni și 1 an) și de 2,4 - 3,2% pe termen lung (5 și 10 ani). 

Mai mult, pe fondul unui climat de redresare din criza datoriilor suverane europene și al unei perioade de calm pe piețele financiare, condițiile de finanțare din România s-au îmbunătățit semnificativ. Performanța economică bună, în special în sectorul fiscal, a contribuit la îmbunătațirea perspectivei de rating la "pozitiv" de către Moody’s în decembrie 2015. De asemenea, în luna martie 2016, agenția de rating JCRA a îmbunătățit rating-ul de țară acordat României de la BBB- la BBB confirmând astfel perspectivele unei creșteri economice sustenabile, cât și nivelul scăzut al datoriei publice.