România ignoră veniturile din afacerile maritime

"România are nevoie de un al doilea registru maritim, cum are nevoie și de o strategie de dezvoltare a unei flote comerciale. Acesta va atrage tonaj străin, după cum se vor găsi și oameni de afaceri români care să investească în acest domeniu" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Andrian Mihei, președintele Asociației Armatorilor din România. Având în vedere faptul că există numeroase națiuni care acordă facilități flotelor care intră sub pavilionul lor, țara noastră ar trebui să se prezinte cu o legislația mult mai atractivă pe piața tonajului maritim, pentru a surclasa concurența. Un studiu de marketing va trebui să ia în considerație avantajele oferite de pavilioanele internaționale ale unor state de la Marea Neagră și Marea Mediterană, precum Georgia, Cipru ori Malta - spune Mihei.
România are o lege a regimului special maritim, dar ea a fost golită de toate facilitățile acordate companiilor de navigație, încă din timpul Guvernului Isărescu. "Cel care s-ar încumeta să intre într-un asemenea regim trebuie să plătească nu doar impozit pe profit, ci și taxa pe tonajul navelor. Este o dublă impunere pentru aceeași activitate. Cum era de așteptat, în aceste condiții, regimul special maritim nu funcționează" – afirmă președintele asociației.
În calitatea dublă de armator și deputat, Mihei face lobby în favoarea renașterii flotei naționale. "Din păcate nu există o cultură maritimă. Doar cei de aici, de la malul mării, au ceva habar despre această activitate. Sunt foarte mulți chiar de aici, din județul Constanța, care nu înțeleg acest fenomen economic. Trebuie să ne ducem mai departe crucea."
România are infrastructura și suprastructura necesare dezvoltării flotei naționale: porturi și șantiere navale moderne, terminale specializate, instituții și autorități portuare, un puternic învățământ marinăresc. "Existența lor și înființarea unui registru maritim internațional competitiv ar permite atragerea unor sume uriașe la bugetul statului și asigurarea a mii de locuri de muncă pentru cei ce încă doresc să îmbrățișeze această meserie – consideră Mihei. Dar mai întâi trebuie să convingem cât mai mulți oameni de necesitatea acestui registru, altfel orice propunere legislativă ar fi sortită eșecului. Vreau să vă spun că întâmpinăm obstacole în chestiuni mult mai simple, precum semnarea unor acorduri între România și statele Uniunii Europene, care le-ar permite marinarilor să-și plătească asigurările sociale în țară, nu în statul de pavilion al navei. În loc ca banii din contribuțiile marinarilor noștri să meargă la bugetul Norvegiei, Franței sau Italiei, ar intra la bugetul de pensii al României. Am discutat cu toată lumea despre necesitatea acestor acorduri. Fără rezultat, pentru că nu se înțelege activitatea maritimă, iar mulți nu vor să lege la cap. Totuși sunt încrezător că vor fi depășite aceste limite."

"România are nevoie de un al doilea registru maritim, cum are nevoie și de o strategie de dezvoltare a unei flote comerciale. Acesta va atrage tonaj străin, după cum se vor găsi și oameni de afaceri români care să investească în acest domeniu" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Andrian Mihei, președintele Asociației Armatorilor din România. Având în vedere faptul că există numeroase națiuni care acordă facilități flotelor care intră sub pavilionul lor, țara noastră ar trebui să se prezinte cu o legislația mult mai atractivă pe piața tonajului maritim, pentru a surclasa concurența. Un studiu de marketing va trebui să ia în considerație avantajele oferite de pavilioanele internaționale ale unor state de la Marea Neagră și Marea Mediterană, precum Georgia, Cipru ori Malta - spune Mihei.
România are o lege a regimului special maritim, dar ea a fost golită de toate facilitățile acordate companiilor de navigație, încă din timpul Guvernului Isărescu. "Cel care s-ar încumeta să intre într-un asemenea regim trebuie să plătească nu doar impozit pe profit, ci și taxa pe tonajul navelor. Este o dublă impunere pentru aceeași activitate. Cum era de așteptat, în aceste condiții, regimul special maritim nu funcționează" – afirmă președintele asociației.
În calitatea dublă de armator și deputat, Mihei face lobby în favoarea renașterii flotei naționale. "Din păcate nu există o cultură maritimă. Doar cei de aici, de la malul mării, au ceva habar despre această activitate. Sunt foarte mulți chiar de aici, din județul Constanța, care nu înțeleg acest fenomen economic. Trebuie să ne ducem mai departe crucea."
România are infrastructura și suprastructura necesare dezvoltării flotei naționale: porturi și șantiere navale moderne, terminale specializate, instituții și autorități portuare, un puternic învățământ marinăresc. "Existența lor și înființarea unui registru maritim internațional competitiv ar permite atragerea unor sume uriașe la bugetul statului și asigurarea a mii de locuri de muncă pentru cei ce încă doresc să îmbrățișeze această meserie – consideră Mihei. Dar mai întâi trebuie să convingem cât mai mulți oameni de necesitatea acestui registru, altfel orice propunere legislativă ar fi sortită eșecului. Vreau să vă spun că întâmpinăm obstacole în chestiuni mult mai simple, precum semnarea unor acorduri între România și statele Uniunii Europene, care le-ar permite marinarilor să-și plătească asigurările sociale în țară, nu în statul de pavilion al navei. În loc ca banii din contribuțiile marinarilor noștri să meargă la bugetul Norvegiei, Franței sau Italiei, ar intra la bugetul de pensii al României. Am discutat cu toată lumea despre necesitatea acestor acorduri. Fără rezultat, pentru că nu se înțelege activitatea maritimă, iar mulți nu vor să lege la cap. Totuși sunt încrezător că vor fi depășite aceste limite."