România este campioană europeană la neîncasarea TVA

Prin grija guvernanților noștri, România este "lider european" pe multiple planuri. Iată, are cei mai puțini kilometri de autostradă raportat la suprafața țării, de unde și cei mai mulți morți și răniți în accidentele rutiere, la mia de locuitori; trenurile sale sunt cele mai lente din Uniunea Europeană; are cea mai mare migrație a forței de muncă… Deoarece lista e foarte ungă mă voi opri aici.

Un recent studiu publicat de Comisia Europeană, ne anunță că România este campioană și la neîncasarea veniturilor din taxa pe valoarea adăugată. De altfel, Fiscul românesc are cel mai mic grad de colectare a taxelor și impozitelor, din spațiul comunitar, de vină fiind, în principal, sistemul birocratic, rudimentar și ineficient. Iată un singur exemplu: în epoca informatică, cu excepția României, toate statele europene au adoptat sistemul caselor de marcat cu jurnal electronic conectate prin satelit la instituțiile fiscale. Acesta permite urmărirea în timp real, de la distanță, a activității agenților economici și prelucrarea rapidă a datelor. Inspectorii fiscali se deplasează la sediul firmelor doar când constată o diminuare suspectă a încasărilor înregistrate de casele de marcat. 

Noul sistem și-a demonstrat eficiența în practică. Bulgaria, spre exemplu, în care evaziunea fiscală era comparabilă cu cea din România, a obținut venituri suplimentare de circa două miliarde de euro după primul an de aplicare.

Evazioniștii încasează o treime din TVA

Dar să revenim la studiului Comisiei Europene. Potrivit acestuia, în anul 2017, statul român a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA, respectiv 36% din veniturile preconizate. Altfel spus, mai mult de o treime din taxa pe valoarea achitată de consumatorii finali nu au intrat în visteria statului, ci în buzunarele evazioniștilor.  

În acest top, țara noastră este urmată de Grecia (cu 34%) și Lituania (cu 25%). Cele mai mici deficite sunt în Suedia, Luxemburg și Cipru, unde veniturile din TVA neîncasate sunt în medie de 1%. 

Studiul arată că țările din UE au pierdut 137 de miliarde euro în 2017, prin neîncasarea tuturor veniturilor reprezentând TVA. Așa-numitul "deficit de încasare a TVA" - sau diferența globală dintre veniturile din TVA preconizate și suma efectiv colectată - a scăzut într-o anumită măsură în comparație cu anii precedenți, însă continuă să fie foarte mare. 

Autorii studiului apreciază că existența acestui deficit important de încasare a TVA evidențiază necesitatea unei reforme cuprinzătoare a normelor Uniunii Europene în materie de TVA, așa cum a fost propusă în 2017 de către Comisia Europeană, precum și necesitatea unei cooperări sporite între statele membre pentru a combate fraudele în materie de TVA și pentru a face ca normele să funcționeze pentru întreprinderile și comercianții care respectă legislația. 

Se subliniază faptul că deficitul de încasare a TVA măsoară eficacitatea măsurilor de asigurare a respectării normelor în materie de TVA și de asigurare a conformității în fiecare stat membru, deoarece oferă o estimare a pierderilor de venituri din cauza fraudelor și a evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale, a falimentelor, a insolvențelor financiare, precum și a erorilor de calcul.

În termeni nominali, la pe ansamblul Uniunii Europene, deficitul de încasare a TVA a scăzut în 2017 cu 8 miliarde euro până la 137,5 de miliarde euro, o valoare similară cu scăderea din 2016 de 7,8 miliarde euro. Deficitul de încasare a TVA în 2017 reprezintă 11,2 % din totalul veniturilor din TVA în UE, comparativ cu 12,2 % pentru anul precedent. Această tendință de scădere poate fi observată pentru al cincilea an consecutiv.

Au pierdut războiul cu mica evaziune

Faptul că țara noastră este campioană la neîncasarea veniturilor din TVA demonstrează, pe de o parte, existența unui puternic climat evazionist în România, iar pe de altă parte, slaba eficiență a Fiscului în combaterea evaziunii fiscale și a criminalității economice. Este suficient să dai o raită prin piețe și micile magazine de cartier pentru a constata că Autoritatea fiscală a pierdut războiul cu mica evaziune. De altfel, acest lucru este demonstrat și de rezistența opusă de o mare parte dintre agenții economici la dotarea cu noile case de marcat fiscale. Firmele mijlocii și mari aveau obligația să se doteze cu noile aparate până la data de 1 iunie 2018, iar cele mici până la 1 august 2018, dar procesul este mult întârziat. Joi 5 septembrie 2019, stadiul înlocuirii celor 800.000 de case de marcat cu jurnal hârtie, deținute de 168.000 de agenți economici era următorul: doar 550.436 de aparate noi, cu jurnal electronic, erau înregistrate în sistemul informativ al ANAF. Dintre acestea, 489.862 de aparate aveau identificator fiscal atribuit, iar dintre acestea din urmă, doar 433.732 de aparate erau, deja, în funcțiune la agenții economicii. 

Dar cea mai mare problemă o constituie înapoierea tehnologică a Fiscului. Chiar dacă cele 800.000 de case de marcat vor fi înlocuite cu cele prevăzute cu jurnal electronic, fa fi de pomană, căci Agenția Națională de Administrare Fiscală nu are capacitatea de a se conecta prin satelit la ele și nici nu se știe când se va întâmpla acest lucru.