România cere compensații pentru producătorii de lapte, carne de porc, fructe și legume

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu, a participat, în data de 13 iulie 2015, la reuniunea Consiliului Miniștrilor Agriculturii, la Bruxelles.

Președinția luxemburgheză a înscris pe agendă două subiecte de mare interes: evoluția situației piețelor și proiectul de regulament cu privire la posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor.

Intervenția României privind evoluția pieței a evidențiat trei importante sectoare pentru care se solicită sprijin comunitar: lapte, legume-fructe și carne porc. România a subliniat necesitatea acordării de compensații pentru pierderile de venit, mai ales în situația operatorilor afectați indirect, care nu au fost sprijiniți nici în 2014, când s-a instituit embargoul.

În plus, fenomenele meteorologice extreme - secetă, grindină - din 2015, inclusiv din România, agravează și mai mult situația în sectoarele respective.

De asemenea, redirecționarea fluxurilor comerciale către țări terțe pentru produsele supuse embargoului - prin introducerea restituirilor la export reprezintă o altă solicitare a țării noastre.

În sectorul laptelui, este necesară adoptarea unei măsuri urgente în baza prevederilor privind perturbarea pieței - demnitarul român solicitând finanțare comunitară compensatorie. Prețul de achiziție a înregistrat o scădere, afectând inclusiv crescătorii cu ferme de mărime medie.

România este semnatară a solicitări statelor Vișegrad referitoare la situația îngrijorătoare din sectorul laptelui - aflată pe agenda Consiliului.

Un alt produs important pentru care România a solicitat adoptarea unor măsuri menite să permită echilibrarea cererii cu oferta, este sectorul zahăr. În situația actuală măsurile prevăzute de PAC nu sunt suficiente pentru a ajuta efectiv producătorii și procesatorii, fiind necesară identificarea unor soluții legate de stocare privată, export în afara cotei și utilizarea taxei de producție (12 euro/tonă) pentru finanțarea acestui sector.

Pentru facilitarea dialogului la al doilea subiect de interes Președinția a pregătit un chestionar față de care România s-a poziționat în sensul necesității realizării, de către Comisie, a unor scenarii care să evalueze posibilele consecințe pe care le-ar avea întreruperea lanțurilor de aprovizionare cu proteina vegetală modificată genetic asupra pieței unice. În opinia MADR, studiile științifice trebuie să prevaleze și orice legislație de acest tip ar trebui să ofere criterii clare și obiective, pe baza cărora operatorii pot agrea modul de fundamentare a deciziei de restricționare sau de interzicere a utilizării produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor.