România, bolnavul de la chirurgie

România se află înaintea celei mai importante decizii de la 1 ianuarie 2007, momentul aderării în Uniunea Europeană. Nu mai poate alege: ori la bal, ori la spital. Este deja internată la chirurgie și trebuie să hotărască: acceptă operația sau nu?

Ședința de guvern de miercuri, 26 mai 2010, este crucială. Cabinetul Boc va adopta textul scrisorii de intenție către Fondul Monetar Internațional, de care depinde acordarea următoarei tranșe a împrumutului.
Executivul și patronatele au ales deja mijloacele prin care va fi atinsă ținta de deficit bugetar fixată de creditor, respectiv 6,8% din PIB în 2010. În primul rând, se va umbla cu bisturiul la cheltuielile sociale. Sunt vizate:
l reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, fără să se coboare sub 600 de lei lunar;
l reducerea cu 15% a pensiilor și ajutorului de șomaj;
l restrângerea formelor de ajutor social (fără a fi afectate alocațiile pentru copii, indemnizațiile pentru persoanele cu handicap, indemnizațiile pentru veteranii de război și pentru persoanele persecutate politic;
l diminuarea cu 20% a cheltuielilor bugetare cu bunurile și serviciile
Pe linie fiscală, se au în vedere:
l noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale;
l impozitarea suplimentară a persoanelor care au mai multe proprietăți;
l majorarea accizelor pentru produsele de lux.
Pentru a încuraja mediul de afaceri, guvernul va lua mai multe măsuri, printre care:
l plata unui miliard de euro reprezentând datorii pe care statul le are către mediul privat;
l asigurarea cofinanțării unor proiecte finanțate din fonduri europene;
l regândirea ordinii de prioritate a investițiilor;
l finalizarea cât mai multor proiecte aflate în derulare;
l extinderea garanțiilor de stat pentru beneficiarii fondurilor europene;
l continuarea programelor "Rabla" și "Prima casă";
l adoptarea legii parteneriatului public-privat;
l restructurarea companiilor de stat.
"Următoarele șase luni vor fi decisive, iar de succesul aplicării acestor măsuri depinde reluarea creșterii economice și a creșterii salariilor și pensiilor. (...) Reluarea creșterii pensiilor poate avea loc, începând de anul viitor, dacă se reia creșterea economică", a declarat primul-ministru Emil Boc.
Sindicatele au o poziție diferită. Ele propun, în principal: impozitarea diferențiată a veniturilor; cote de TVA mai mari la produsele de lux și mai mici la cele de bază.
După cum se constată, guvernul și patronatele pun accentul pe efectele economice ale soluțiilor, susținând că măsurile propuse duc la atingerea țintei de deficit bugetar, la relansarea economiei, iar pe termen lung, la reducerea dezechilibrului dintre un sistem bugetar umflat și o economie privată debilă.
De cealaltă parte, sindicatele sunt interesate de consecințele sociale ale măsurilor guvernamentale. Ele vor ca povara crizei să fie suportată în primul rând de către cei cu averi mari. Din nefericire, soluțiile sindicale nu răspund la întrebarea fundamentală a crizei în care a ajuns România: cum aducem forța de muncă din sistemul bugetar în limite suportabile pentru economie?