€ 4.726
£ 5.3065
$ 4.2193

Mai multe ştiri online:

România are nevoie de o revoluție bugetară, nu de măsuri hei-rupiste

Ştire online publicată Marţi, 04 Iunie 2019. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Coaliția PSD – ALDE a demonstrat o proastă administrare a banului public, încheind execuția bugetului general consolidat din anul 2018 cu un deficit de 27,3 miliarde de lei. Declinul a continuat în anul 2019, gaura din buget urcând la 5,5 miliarde de lei din primul trimestru. 


Preocuparea principală a Puterii politice a fost cum să împartă veniturile prin măsuri populiste, cum să umfle și mai mult cheltuielile unui aparat birocratic bugetofag, chiar și cu riscul de a îndatora până peste cap țara.
De-acum, cei ce vor să ajungă la putere vor trebui să închidă robinetul cheltuielilor bugetare inutile și să ia măsuri de creștere a veniturilor colectate. 


Liberalii au dat tonul
La sfârșitul săptămânii trecute, Ludovic Orban – președintele PNL a deschis dezbaterea publică privind modul în care ar trebui realizată execuția bugetară pe viitor, aducând în atenție problema egalității de tratament fiscal. El a declarat că nu i se pare normal să existe categorii profesionale privilegiate, cum sunt IT-iștii, care să fie scutite de plata impozitului pe venit. 
Afirmațiile sale au declanșat o adevărată furtună. Cei care au sărit în apărarea IT-iștilor au adus o mulțime de argumente: sectorul IT deține o pondere de 6% în produsul intern brut al României, cam tot atâta cât ponderea agriculturii, contribuția sa în anul 2019 fiind estimată la 5 miliarde de euro; impozitarea IT-știlor va conduce la scăderea puterii concurențiale a acestei industrii pe piața internațională și la migrația externă a celor 100.000 de persoane care muncesc în acest sector.
De partea cealaltă, s-a argumentat că nimeni n-ar trebuie să fie deasupra legii, nici măcar a legii fiscale, și că toate veniturile trebuie impozitate. 


Spre deosebire de Ludovic Orban, care a condus dezbaterea publică pe terenul colectării veniturilor, liberalul Rareș Bogdan a canalizat discuțiile în zona măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. El a propus desființarea posturilor de lux, din aparatul de stat, ocupate de clientela politică, posturi plătite cu indemnizații de uriașe. Astfel, numărul membrilor consilii de administrație din instituțiile și companiile de stat ar trebui redus de la șapte la maxim trei. 


Paradigma schimbării
Stimați cititori, dezbaterile privind modul în care trebuie să fie administrate, pe viitor, bugetele statului sunt mai necesare decât oricând în societatea românească. Dar câtă vreme nu vor fi rodul unor analize profunde, sistematice, temeinice, nu vor contribui la o schimbare radicală. 


Aceasta ar trebui să înceapă cu identificarea instituțiilor și structurilor statale care consumă banul public fără să presteze vreun serviciu util societății, cu redimensionarea organigramelor acestora la strictul necesar. Iar primele instituții analizate ar trebui să fie Parlamentul și Guvernul. 
România are 588 de parlamentari, peste media Uniunii Europene și cu mult peste necesitățile țării. Un parlamentar înseamnă o cheltuială de peste 40.000 de lei pe lună, din banii publici. Să ne amintim că, în 2009, electoratul s-a pronunțat, printr-un referendum, că dorește reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un parlament unicameral. 
Pe de altă parte, țara noastră are cel mai mare număr de ministere din Uniunea Europeană. În timp ce Guvernul României cuprinde 27 de ministere, cel al Germaniei are doar 15, la o populație de patru ori mai mare.


Dar să mergem mai jos în ierarhia statului și să vedem alt fel de exemplu. Iată o instituție care, pe vremuri era în prim planul atenției publice, dar despre care nimeni nu mai vorbește astăzi. Fondul Proprietății Statului a fost înființat în 1992 și ar fi trebuit să își încheie misiunea în decurs de zece ani și să se dizolve, după cum promiteau, la nașterea lui, deputații din Adunarea Constituantă (așa se numea Parlamentul României la acea vreme). Uite că instituția nu a dispărut. Doar și-a schimbat numele; mai întâi AVAB (din 1998), apoi APAPS (din 2000), AVAS (din 2004), pentru ca din 2012 și până în prezent să se numească AAAS, adică Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Cu numai două privatizări realizate în 2017, instituția aproape că a uitat de ce a fost înființată, iar mulțimea insolvențelor din portofoliul său spune totul despre capacitatea ei de a administra patrimoniul statului.


Pe de altă parte, ar trebui analizat sistemul de taxe, impozite, accize, contribuții și obligații parafiscale, mărimea și impactul lor asupra bugetului și economiei. Aici se poate discuta dacă anumite sectoare și categorii de contribuabili trebuie încurajați vremelnic prin facilități fiscale sau dacă toată lumea trebuie tratată egal. Este necesar să se analizeze deficiențele sistemului de colectare a veniturilor și măsurile de acțiune împotriva evaziunii fiscale.


În fine, vor trebui stabilite clar prioritățile execuției bugetare, obiectivele și sectoarele ce trebuie stimulate în viitor. 
x    x    x
Stimați cititori, o schimbare fundamentală în administrarea bugetelor țării nu se poate realiza prin măsuri hei-rupiste. Este nevoie de măsuri fundamentate pe o analiză și o dezbatere temeinică, profesionalistă, la care să ia parte reprezentanții partidelor politice, ai mediului de afaceri, ai sindicatelor și ai celorlalte forțe ale societății civile. Altfel, revoluția bugetară pe care o așteaptă națiunea se va amâna până la calendele grecești. 


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.789 secunde