€ 4.7249
£ 5.2925
$ 4.2241

Mai multe ştiri online:

Rețeaua feroviară portuară trebuie trecută în administrarea CNAPMC!

Ştire online publicată Sâmbătă, 18 Noiembrie 2017. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
r Domnule ministru Felix Stroe, puneți capăt dezastrului feroviar!œ

„Liniile de cale ferată din portul Constanța poartă stigmatul abandonului. De la poarta nr. 1, din zona Cazinoului, pe unde trec turiștii străini aduși de pacheboturi, până la terminalul de containere de la Agigea, rețeaua feroviară abia de se zărește dintre bălării. Sunt locuri în care terasamentul e invadat de stufăriș și nu te-ar mira ca, pe șine, să vezi circulând șerpii, șopârlele și alte lighioane de baltă.”

Astfel descriam, în ediția din data de 9 august 2010, starea rețelei feroviare din portul Constanța, aflată în administrarea Societății Naționale de Căi Ferate CFR SA. În anii ce au urmat am atras atenția, în mai multe rânduri, asupra stării de degradare a acesteia, dar am constatat că administratorul ei, CFR Infrastructură, o neglijează cu bună știință. „Nu are rost să cheltuim bani cu întreținerea unor linii care nu sunt solicitate de operatori” - afirma, Dorin Maer, directorul Regionalei CFR Constanța, pe data de 24 martie 2014, răspunzând întrebărilor ziarului „Cuget Liber”.

Au trecut anii și kilometri întregi de cale ferată au fost înghițiți de mărăciniș și păduri de arbuști. Acum, în pragul iernii, când a căzut frunza, dezastrul feroviar din portul Constanța poate fi admirat, în toată splendoarea,.

Apropo, domnilor de la societatea CFR Marfă, să știți că zecile de vagoane ce nu vă ies la inventar zac, de peste un deceniu, în bălăriile feroviare din portul Constanța, pradă nepăsării și ruginii.

De două decenii și jumătate, CFR Infrastructură și CFR Marfă tratează portul Constanța mai curând ca pe un cimitir de linii ferate și vagoane. Cea mai mare parte a rețelei feroviare din zona de nord a portului Constanța (între porțile nr.1 și 6) e folosită ca refugiu gratuit pentru vagoanele CFR Marfă. O altă parte, nici măcar în acest scop nu poate fi folosită. Au rămas puține linii care servesc traficul portuar, care mai fac bani, dar și acelea sunt ca vai de mama lor.

Faptul că s-a ajuns aici este numai din vina statului, care a împărțit portul între doi administratori. Iar când copilul are două moașe rămâne cu buricul netăiat.

Teritoriul portului Constanța (uscat și luciu de apă) este domeniu public aflat în proprietatea statului, prin Ministerul Transporturilor. Din acesta, o suprafață de 3.926 hectare a fost concesionată Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, în schimbul plății unei redevențe. Alte 87,7 hectare de uscat au fost date în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” SA - Sucursala Regională CF Constanța. La acestea se adaugă 6,5% hectare în terminalul ferry-boat. Pe 21 februarie 2012, Radu Anton, directorul de atunci al sucursalei, declara, pentru cotidianul „Cuget Liber”, că pentru terenul primit în administrare, „CFR” SA nu plătește nici un șfanț ministerului.

Din start, prin modul în care a fost alocat domeniul public, s-a creat o discriminare între cei doi administratori. CNAPMC este stimulată prin mecanismul concesionării și plății redevenței să valorifice eficient fiecare palmă de teren. În schimb, pentru CFR Infrastructură nu există vreo constrângere financiară de acest fel. De aceea își poate permite să țină în administrare zeci de hectare de linii de cale ferată moarte.

Împărțirea domeniului public portuar între CNAPMC și CFR Infrastructură este, din start, o eroare. Așa cum teritoriul portului și infrastructura sa au un singur proprietar - statul român -, ar fi trebuit să existe tot un singur administrator. Fiind o platformă de producție unitară, portul are nevoie de unitate de acțiune, de decizie, de organizare, de concepție. Infrastructura sa rutieră, feroviară, maritimă și fluvio - maritimă trebuie să servească cerințelor traficului, iar aceasta o face mai bine un singur administrator: CNAPMC. Starea deplorabilă a multora dintre liniile și instalațiile feroviare, faptul că mare parte a rețelei nu mai servește interesele portului, fiind transformată în cimitir de vagoane, arată că CFR este administrator mai mult cu numele.

Este necesară o schimbare. E nevoie de unitate în administrarea portului. Rețeaua feroviară, terminalul ferry-boat și terenul ocupate de acestea trebuie să treacă la CNAPMC. Administrația portuară o va putea reorganiza în funcție de cerințele actuale și de perspectivă ale operatorilor portuari și ale master - planului. Multe linii de cale ferată și instalații vor trebui să fie dezafectate. Vor putea fi recuperate zeci de hectare de teren situate în coasta Constanței. Se va deschide o uriașă oportunitate pentru investitori, pentru deschiderea de noi capacități de producție și servicii. Zona de nord a portului Constanța va renaște.

În cei 26 de ani care au trecut de la schimbarea regimului politic din România, CNAPMC a demonstrat că este un administrator bun. Datorită lui, portul Constanța este unica platformă economică din țară care nu numai că nu a fost distrusă, dar s-a dezvoltat, a crescut, s-a modernizat.

Spre deosebire de CFR Infrastructură, care nu întreține rețeaua feroviară din portul Constanța, punând în pericol transportul pe calea ferată, CNAPMC a investit și încă mai investește milioane de euro în rețeaua de cale ferată industrială, aflată în proprietatea sa.

v v v

Domnule ministru Felix Stroe, ați început să faceți ordine la CFR Infrastructură. Continuați pe acest drum! Nu doar directorii incapabili și delăsători trebuie schimbați, trebuie restructurată și rețeaua feroviară, în funcție de cerințele actuale și de viitor ale economiei. În cazul rețelei de cale ferată din portul Constanța, cea mai bună soluție este trecerea ei în administrarea CNAPMC. Aceasta are și știința, și capacitatea financiară să o repare, să o întrețină și să o modernizeze. Atât conducerea CNAPMC, cât și operatorii portuari s-au pronunțat, în repetate rânduri, în favoarea acestui transfer.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.9521 secunde