Relaxarea fiscală a adus mai mulți bani la bugetele statului

r Își poate permite statul român o nouă relaxare fiscală și mai abruptă?

2015 este primul an al relaxării fiscale după criza economică din 2009 - 2013. CAS datorat de angajatori a fost redus cu 5%, profitul reinvestit nu mai este impozitat, taxa "pe stâlp" a fost diminuată de la 1,5% la 1%, iar TVA la alimente a fost dramatic amputată, de la 24% la 9%.

Rezultatele obținute în execuția bugetară, în urma aplicării acestor măsuri, confirmă teoria că reducerea fiscalității determină creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor și diminuarea economiei subterane.

Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în primele șapte luni din 2015, la bugetele statului, au fost colectate 115,786 miliarde lei, cu 9,1 miliarde lei, respectiv 8,5%, mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut și cu 4,99 miliarde lei peste programul de încasări prevăzut în legea bugetară (+4,5%).

În iulie 2015, luna cu impactul cel mai mare al măsurilor de relaxare fiscală, veniturile colectate au fost cu 1,32 miliarde lei superioare celor din iulie 2014 (+7,25%) și cu 618,91 milioane lei mai mari față de programul de încasări (+3,2%)

În structură, pe bugete și în cadrul bugetului de stat pe principalele impozite și taxe, situația realizării veniturilor în primele șapte luni ale anului se prezintă astfel:

La bugetul de stat s-au încasat 82.157,82 milioane lei, cu 9.434,59 milioane lei, respectiv 13%, mai mult față de aceeași perioadă din 2014 (72.723,22 milioane lei), după cum urmează:

- la impozitul pe profit s-au încasat 9.472,06 milioane lei, cu 10,8% mai mult;

- la impozitul pe venit, încasările au fost de 15.076,15 milioane lei, cu 13,2% în plus;

- încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 33.915,41 milioane lei, cu 15,5% mai mari;

- la accize (inclusiv taxa pe viciu), încasările au fost mai mari cu 7,6%, veniturile colectate fiind de 14.210,79 milioane lei;

- încasările la capitolul "rest venituri", în sumă de 1.196,34 milioane lei, au fost mai mari cu 15,2%. Creșterea provine în principal din volumul mai mare de vărsăminte din dividendele companiilor cu capital de stat, cu 448,67 milioane lei față de anul anterior.

La bugetul fondului național unic pentru asigurări de sănătate se constată o creștere a veniturilor cu 13,7%, realizându-se 12.041,88 milioane lei cumulat pe șapte luni.

La bugetul asigurărilor sociale de stat, veniturile au fost de 20.610,27 milioane lei, în scădere cu 8,4%. Încasările din 2015 la acest buget sunt influențate negativ de creșterea volumului vărsămintelor la pilonul II de pensii, precum și de reducerea cu 5% a contribuției datorate de angajatori.

La bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj s-au obținut venituri de 970,79 milioane lei, în creștere cu 12,6%.

Nu trebuie omis, însă, un alt aspect important. Odată cu relaxarea fiscală, acțiunile de combatere a criminalității economice și evaziunii fiscale s-au înmulțit, astfel că veniturile atrase suplimentar de Inspecția Fiscală și Direcția Generală Antifraudă Fiscală au crescut vertiginos.

Se pune întrebarea: statul poate continua relaxarea fiscală fără a pune în pericol încasările bugetare și a determina creșterea deficitului bugetar?

Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Fiscală, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană apreciază că relaxarea fiscală prevăzută de noul Cod Fiscal este prea abruptă, că reducerea taxelor și impozitelor trebuie făcută cu prudență, în trepte, pentru a da timp economiei să o asimileze și să răspundă prin creșterea producției, a vânzărilor și a bazei de impozitare.