Reînființați flota maritimă comercială sub pavilion românesc! O vor marinarii, o cere țara!

710
Reînființați flota maritimă comercială sub pavilion românesc! O vor marinarii, o cere țara! - reinfiintatiflotamaritimacomerci-1565658404.jpg

Articole de la același autor

De două decenii așteptăm "un comunicat important pentru țară", care să sune astfel: "Dragi români, stimați marinari, astăzi lansăm programul de reconstrucție a flotei naționale! România va reveni în rândul națiunilor ce dețin o flotă maritimă comercială". Oh, ce surpriză ar fi ca vestea cea mare să o primim chiar poimâine, de Ziua Marinei Române! Ar fi cea mai grozavă sărbătoare!


Credeți-mă, privesc cu invidie la sora noastră de peste Prut. La începutul celui de al treilea mileniu, în timp ce guvernanții români desăvârșeau opera de distrugere a unei flote de 301 nave maritime comerciale, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw, Republica Moldova intra pe harta transportului maritim internațional. Pe 30 iulie 2007, Guvernul Moldovei a adoptat, prin Decizia nr. 855, regulile pentru înmatricularea navelor sub pavilionul său. Cadrul legislativ și fiscal creat a atras, rapid, nave și companii străine, astfel că, în 2018 (potrivit Federației Internaționale a Transportatorilor), erau înregistrate 151 de nave sub pavilionul Moldovei, din care: 3 bulk-cariere, 3 portcontainere, 113 cargouri de mărfuri generale, 8 tancuri petroliere și 24 nave de alte tipuri. O flotă încropită rapid, care n-a costat nici măcar o para chioară statul moldovenesc. Dimpotrivă, aceasta i-a adus venituri la buget și locuri de muncă pentru marinarii și cadeții țării. 


Este drept, pavilionul Moldovei se află pe "lista neagră" a Black Sea Memorandum, de vină fiind cadrul normativ mult prea permisiv, care a permis înmatricularea unor nave sub standardele internaționale. Dar aceasta umbrește prea puțin meritele surorii noastre. 
Oare de ce guvernanții moldoveni au reușit o asemenea ispravă, iar ai noștri, nu?


Guvernul Vasile a dat, Guvernul Isărescu a luat
Trebuie să știți, stimați cititori, că oarece tentative de reconstrucție a flotei maritime comerciale au existat în țara noastră. În august 1998, în timp ce companiile de navigație Navrom, Petromin și Romline erau în pragul falimentului, Guvernul Radu Vasile a aprobat OG nr. 116, prin care instituia regimul special pentru activitatea de transport maritim internațional. Actul normativ prevedea scutiri la plata impozitului pe profit, a TVA, a taxelor vamale și accizelor, sprijinul statului în finanțarea construcțiilor de nave în țară sau la achiziționarea lor din import. În schimbul acestor facilități, companiilor de navigație li se cerea o taxă anuală, calculată în funcție de tonajul net și de vechimea navei (care putea fi de 375 $ în cazul unei nave de 1.000 tdw, mai tânără de 10 ani, sau de 5.980 $, în cazul unei nave de 150.000 tdw, în vârstă de peste 25 ani). 
La apariția ordonanței, o serie de companii, printre care, Mihei Shipping & Trading (cu navele "Irina M", "Lucky M" și "City M"), Ceminvest International (cu "Iuliana T" și "Alexandra C"), Octogon Shipping & Trading (cu "Baziaș 1", "Bolero" și "Tangou"), Corona (cu "Baia de Fier", "Baia de Arieș", "Bechet" și "Brătulești"), Sammarina Shipping & Trading (cu șase nave ) și o firmă din Turcia, s-au grăbit să își înregistreze navele în regimul special. 


Armatorii au plătit taxele de înscriere și taxa pe tonaj, dar, după foarte puțin timp, proiectul a murit. În spiritul neseriozității românești, Guvernul Mugur Isărescu a desființat, cu celebrele HG-uri 205 și 207 din decembrie 1999, facilitățile oferite de OG 116/1998, companiile înscrise în cel de-al doilea registru fiind obligate să plătească nu doar taxa anuală pe tonaj, ci și impozit pe profit. Reacția a fost previzibilă: toate companiile s-au retras din regimul special maritim. 


Scandalul RIFA
Social-democrații au reluat ideea reconstrucției flotei naționale pe baze private și, la data de 1 iunie 2004, prin Legea nr. 231, au modificat OG 116/1998. Din păcate, au făcut-o într-un mod ce nu permitea împlinirea bunelor intenții de la baza actului normativ. Drept urmare, companiile de navigație care își aveau originile în țara noastră nu s-au arătat interesate să își transfere navele de la pavilioanele de complezență, unde se achită o taxă fixă pe tonaj, în regimul special român, care oferea, printre altele: "scutirea de impozit pe profit pentru un număr limitat de ani, cu condiția ca acest profit să fie reinvestit în achiziția de nave noi sau în modernizarea celor existente."


În navigația maritimă internațională, multe țări au renunțat la utilizarea impozitului pe profit ca metodă de impunere fiscală pentru companiile de navigație. Ele utilizează taxa pe tonaj, care este simplu de calculat, fără costuri contabile mari și nu creează probleme de interpretare. În plus, respectivele registre de navigație nu condiționează acordarea facilităților de investiții. Este aberant să se pună o astfel de condiție prin lege, când piața este cea care dictează când este profitabil să se investească. 


Legea română prevedea că statul "poate" acorda sprijin financiar pentru modernizarea navelor și pentru construcții noi în limita a 25% din prețul de achiziție a navelor sau din valoarea lucrărilor de modernizare. Dar pentru aceasta erau necesare o mulțime de formalități, care culminau cu aprobarea guvernului și a parlamentului. La capătul drumului, armatorul se putea trezi că finanțarea nu a fost acceptată sau, că deși a obținut toate avizele, nu primește banii pentru că statul nu-i are. S-au văzut atâtea cazuri, nu-i așa?


În anul 2012, primul Guvern Ponta a recunoscut necesitatea celui de al doilea registru maritim și a modificat OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, reglementând înființarea lui, astfel încât România să atragă sute de nave ale unor armatori străini, locuri de muncă pentru navigatori și locuri de practică pentru cadeți. Proiectul s-a soldat cu un imens scandal, deoarece controlul asupra registrului maritim a fost încredințat ilegal companiei Romanian International Flag Administration - RIFA (fostă Ilvana Holding Ltd.).




x   x   x
Stimați cititori, în urmă cu 122 de ani, nava "Medeea" a efectuat prima călătorie în serviciul navigației maritime comerciale române. A plecat pe data de 14 august 1897, la ora 18, din portul Brăila, cu destinația Constantinopol. La bordul ei se aflau 25 de pasageri și 600 de tone de mărfuri. Pe data de 26 august, nava "Meteor" a făcut cea de a doua călătorie pe mare, iar pe 14 septembrie 1897, în prezența regelui Carol I, a fost inaugurată oficial prima linie regulată de călători, cu nave aparținând statului român, pe ruta Constanța – Constantinopol.


Erau vremuri de mari performanțe naționale, de mare dăruire și dragoste de țară!


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.1203 secunde