Radiografia unei „găuri negre” din transportul feroviar românesc

Din analiza datelor financiare reiese că veniturile operatorului feroviar au crescut, din 1999 până în 2019, cu 28,32% ori (de la 602,569 milioane lei la 773,234 milioane lei), în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 75,14% (de la 577,042 milioane lei la 1.010,659 milioane de lei).

Tăvălugul pierderilor financiare

Trebuie precizat că sporul veniturilor s-a datorat subvențiilor primite de la stat, întrucât volumul de marfă transportată s-a diminuat cu 40,24%, de la 31.305.673 tone, în 2012, la 18.708.298 tone, în 2019.

Creșterea mai accelerată a cheltuielilor decât a veniturilor a făcut ca, începând din 2008, societatea să înregistreze an de an pierderi financiare. Dacă în 1999, SNTF „CFR Marfă” avea un profit brut de 25,527 milioane de lei, în 2019 a ajuns la o pierdere brută de 237,424 milioane de lei.

Pare surprinzătoare această involuție, dacă avem în vedere că, în acest interval de timp (1999 – 2018), numărul mediu de personal a scăzut de 5,34 ori, de la 28.686 de persoane la 5.373 de persoane.

Explicația nu poate fi decât una singură: resursele financiare ale societății au fost irosite prin cheltuieli inutile. Într-adevăr, în intervalul 2013 - 2019, valoarea totală a activelor (imobilizate și circulante) a crescut de 5,39 ori, de la 911,486 milioane de lei la 4,912,271 milioane de lei.

Această majorare nu a fost dublată de o creștere a parcului de vagoane, ci dimpotrivă de o reducere cu 26,50%, de la 39.741 vagoane, în 2011, la 29.209 vagoane, în 2019. Dintre acestea, câteva mii dintre vagoane se află, în scripte, „în conservare”. În realitate, sunt abandonate de mulți ani pe liniile de cale ferată. Toți acești „morți” grevează bugetul de cheltuieli al operatorului feroviar. Este inexplicabil de ce acesta nu le-a valorificat până acum, preferând să le lase pe mâna hoților de fier vechi.

O lovitură grea

În octombrie 2020, societatea feroviară a primit o grea lovitură din partea Comisiei Europene, care a respins cererile statului român în dosarul de ajutor de stat acordat ilegal. „CFR Marfă" trebuie să returneze 570 de milioane de euro. Cum va recupera statul ajutorul acordat ilegal? Păi, nu prea are de unde. Singura soluție rămâne vânzarea activelor de valoare ale companiei: sedii și terenuri. Multe din locomotivele și vagoanele sale vechi și obosite vor stârni cel mult interesul negustorilor de fier vechi și de lemne de foc.

O nouă disponibilizare de personal

Situația companiei feroviare fiind dramatică, nu trebuie să surprindă pe nimeni dacă se va apela la măsura reducerilor de personal. Potrivit publicației „Club Feroviar”, care îl citează pe Grigore Mare, liderul Sindicatului Mișcare Comercial, SNTF „CFR Marfă" ar urma să disponibilizeze, în 2021, între 1.400 și 1.500 de angajați, după ce alți 1.300 de angajați au părăsit unitatea, în 2020.

Conducerea Ministerului Transporturilor le-a cerut companiilor din subordine, printre care și cele din transportul feroviar să prezinte „un plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară” aprobat de organele de conducere ale acestora. Eu am mari îndoieli că Societatea Națională de Transport Feroviar „CFR Marfă" mai poate fi salvată.

Compania, angajații și sindicatele feroviare au dat cu piciorul ocaziilor pe care le-au avut în anii trecuți de a ieși din spirala declinului. În primăvara anului 2008, Ludovic Orban, care era ministru al Transporturilor, a anunțat, de la Constanța, că privatizarea Societății Naționale de Transport Feroviar „CFR Marfă“ va intra în linie dreaptă începând cu 15 martie acel an. Sindicatele s-au opus și, în loc de privatizare, în 2009, pe timpul ministrului Transporturilor Radu Berceanu, s-au făcut disponibilizări masive.

În ianuarie 2013, după o întâlnire cu delegația FMI, a Băncii Mondiale și Comisiei Europene, Relu Fenechiu, care preluase conducerea Ministerului Transporturilor, declara că prioritatea numărul unu o reprezintă privatizarea CFR Marfă. Ministrul dădea asigurări că aceasta va începe din februarie 2013 și nu va dura mai mult de șase luni. Statul urma să cedeze 51% din acțiunile companiei, iar în următorii ani să vândă și restul acțiunilor. Și acest proiect a eșuat, fiind urmat de disponibilizarea a 2.500 de angajați.