Puterea promite privatizare și eficiență pe pâine

În ultimii 23 de ani, statul român a demonstrat că se pricepe cel mai bine la două lucruri: să-i buzunărească pe bieții contribuabili și să cheltuiască fără rost resursele națiunii. În schimb, nu le are deloc cu buna administrare și eficiența.

Cele mai multe dintre companiile aflate sub controlul său cheltuiesc mai mult decât produc și sunt coapte de datorii. Cauza principală a crizei unităților din sectorul de stat este arhicunoscută: lipsa managemen-tului profesionist. De peste două decenii, sunt conduse politic.

În companiile de stat, carnetul de partid primează în fața competenței manageriale. Conducătorii profesio-niști sunt excepția care confirmă regula.

Deși România a introdus mecanismele și relațiile de piață în economie, sectorul său de stat continuă să se comporte după regulile economiei de comandă. Multe dintre companiile statului ignoră legile obiective ale pieții: nu le interesează raportul dintre cerere și ofertă, productivitate și rentabilitate. Pro-ducția indiferent de cost și de prețul de desfacere reprezintă un scop în sine.

Unitățile de stat ineficiente s-au hrănit multă vreme cu subvenții provenite din taxele și impozitele achitate de contribuabili. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, robinetul ajutoarelor de stat a fost închis, iar recesiunea din anii 2009 - 2012 n-a făcut decât să sporească și mai mult declinul com-paniilor de stat aflate în stare critică.

Sub presiunea creditorilor interna-ționali, guvernele Boc, Ungureanu și Ponta I s-au angajat să restructureze unitățile neprofitabile, să înlocuiască managementul politic cu cel pro-fesionist și să facă privatizări.

Niciunul dintre ele nu și-a respectat obligațiile contractuale asumate. Printr-un simulacru de selecție profesională, managementul politic a fost înlocuit tot cu unul politic. Privatizarea Oltchim a fost ratată, iar a CFR Marfă, suspendată. Vânzarea pe Bursa de Valori București a unor pachete deținute de statul român la societățile listate sau care urmează a fi listate s-a împotmolit. Este vorba de pachetele de acțiuni de la Tarom (20%), Transgaz (15%), Romgaz (15%), Hidroelectrica (10%), Nuclearelectrica (10%). Pentru ele au fost elaborate prospectele prelimi-nare, dat nu a fost anunțată perioada de vânzare. Excepția o reprezintă Transelectrica. Un pachet de acțiuni de 15% a fost vândut în 2012, la prețul de 37,6 milioane euro.

Cu delegația FMI pe cap, miniștrii Cabinetului Ponta II se angajează să facă tot ce nu s-a făcut până în prezent: privatizări cu investitori strategici, vânzare de acțiuni pe bursă, introducerea managementului profesionist, concedieri în unitățile cu pierderi, eficientizare. Promisiuni peste promisiuni! Va fi cu adevărat o minune, dacă se vor ține de cuvânt.