Promovarea produselor tradiţionale, prioritară pentru Ministerul Agriculturii

Miercuri, 18 Noiembrie 2020, 23:02
288
Pactul verde european, Green Deal, permite României să transforme provocările legate de schimbările climatice şi de mediu, în oportunităţi. Este şi prioritatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care a anunţat de curând, că a modificat două norme legislative care să vină în sprijinul producătorilor români pentru a dezvolta piaţa publică locală.

Este vorba despre Legea nr.69/2016 privind achiziţiile verzi şi Legea nr.28/2020 privind comercializarea produselor locale, care au suferit modificări pentru a veni în sprijinul producătorilor locali. Astfel că, pentru achiziţiile verzi, a fost introdus un articol care spune că, „achiziţiile publice ecologice, sunt acelea care îndeplinesc criterii ecologice şi care au un impact redus asupra mediului”. În cazul alimentelor este vorba de lanţul scurt de aprovizionare, unde au fost introduse produsele certificate, atestate şi recunoscute de schemele de calitate naţională şi/sau europeană. Şi în caietul de sarcini, al licitaţiilor a fost introdusă obligativitatea, ca 60% dintre produse să fie conform schemei de calitate, adică produse locale, produse montane sau produse tradiţionale, să fie avantajaţi producătorii locali.

Achiziţiile publice locale, o piaţă de 7 miliarde de euro

Prin aceste modificări au fost create instrumentele necesare pentru ca primăriile sau consiliile judeţene să poată face legal achiziţii publice. Până acum, nu exista posibilitatea legală, iar achiziţiile publice se făceau pe SEAP fără să poată fi favorizaţi producătorii locali. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dat exemplul programului „Cornul şi laptele”, pentru care, „anul trecut, din cei 70 de furnizori de mere, 32 nu numai că nu erau locali, dar erau din alte ţări. Piaţa achiziţiilor publice locale din România este o piaţă de peste 7 miliarde de euro – spitale, grădiniţe, cantine, şi este păcat să-i irosim cu produse din afară, dacă avem posibilitatea legală, cum fac şi alte state de mult, de a cheltui cu producătorii lor”, a spus ministrul Agriculturii.

Pentru a putea fi modificată legislaţia, a fost notificată Comisia Europeană cu privire la sistemele de calitate produs tradiţional, la reţeta consacrată, la produsul montan şi produsul local şi sunt în curs de evaluare, calitatea premium şi calitatea garantată. Sunt deja certificate european, cu indicaţie geografică protejată (IGP), şapte produse româneşti, cum ar fi: Magiunul de prune de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Sibiu, Cârnaţii de Pleşcoi, Scrumbia de Dunăre, Novacul afumat din Ţara Bârsei şi Telemeaua de Ibăneşti.

Promovarea produselor tradiţionale în spirit european

Trebuie făcută distincţia între un produs IGP şi un produs tradiţional. Comisia Europeană are sisteme de calitate pentru produse şi explică foarte clar, ce înseamnă fiecare. Astfel, „produs cu indicaţie geografică protejată”, se referă la relaţia dintre o regiune geografică şi denumirea produsului. Măcar una dintre etapele de producţie, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiunea respectivă. Pe când „produsul tradiţional”, evidenţiază aspectele tradiţionale, şi se referă la modul în care produsul este fabricat sau la compoziţia din care este făcut, fără a-l lega de o anumită zonă geografică. Termenul de calitate „produs montan” scoate în evidenţă particularităţile unui produs fabricat în zone montane, în condiţii naturale dificile. Materiile prime şi hrana pentru animale provin din zonele montane. „Toate aceste sisteme de calitate ne permit să promovăm produsele tradiţionale, locale oriunde, fără să fim în pericol de infringement, şi să dăm posibilitatea primăriilor, consiliilor locale, consiliilor judeţene ca pentru toate achiziţiile publice să aibă posibilitatea local, să facă achiziţii de la producătorii locali, pe aceste criterii: scheme de calitate şi lanţ scurt de aprovizionare, adică achiziţii de produse şi servicii ecologice atunci când legislaţia permite. Asta am făcut pentru producătorii români, pentru a consolida poziţia micului producător şi a micului procesator în acest lanţ valoric, unde, din nefericire, a fost dintotdeauna cel mai firav. Modificările le-am făcut în spiritul european", a explicat ministrul Oros. Recunoaşterea acestor sisteme de calitate, vine în sprijinul fermierilor, dar şi al consumatorilor, deoarece permite o mai bună promovare a produsului şi asigură garantarea calităţii. Produsele vor fi etichetate conform sistemelor de calitate care ar trebui să le protejeze, împotriva falsificării şi utilizării abuzive. 

Pagina a fost generata in 0.179 secunde