Proiectul "corveta multifuncțională" e o afacere cu dedicație?

3900
Proiectul

Articole de la același autor

Afacerea secolului în România este, fără îndoială, proiectul de investiții "corveta multifuncțională". Atractivitatea lui este dată de impresionanta sumă de 1,6 miliarde de euro pusă la bătaie de statul român pentru construcția celor patru corvete, asigurarea mentenanței lor pe toată durata de viață, plus lucrările de mentenanță pentru flota Forțelor Navale Române.

Anunțul de participare la procedura de selecție pentru încredințarea contractului a fost publicat pe data de 26 februarie 2018. Potrivit acestuia, operatorul ce va fi desemnat câștigător trebuie să construiască, într-un șantier naval din România, cele patru corvete într-un interval de maximum șapte ani.

La startul competiției s-au prezentat: Șantierul Naval Damen din Galați, Thyssen Krupp Marine Systems Germania, STM Turcia, grupul italian Fincantieri, proprietarul șantierelor navale din Tulcea și Brăila, precum și asocierea Naval Group Franța - SNC.

Competiția a trecut de primele două etape (de calificare și de dialog) urmând să se depună ofertele finale și să se intre în ultima etapă, de evaluare a acestora.

Un lanț de indicii

Oare vreunul dintre cei cinci participanți la procedura de atribuire a contractului are vreo îndoială asupra câștigătorului? Există o serie de indicii că numele acestuia ar putea fi deja cunoscut la această oră.

Să le prezentăm pe rând:

1. În timpul Guvernului Cioloș, a existat o tentativă de încredințare directă a contractului către Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, fiind elaborat un proiect de hotărâre de guvern în acest sens. Planul nu a fost dus până la capăt de cei aflați la butoanele deciziei politice din cauza scandalului izbucnit în presă, a avertismentelor cu sesizarea Parchetului și, mai ales, ca urmare a schimbării Guvernului, în urma alegerilor parlamentare.

2. În seara de 10 ianuarie 2018, premierul Mihai Tudose a dezvăluit intenția statului român de a prelua controlul asupra companiei Daewoo – Mangalia Heavy Industries și de a-i încredința construcția navelor militare.

"Se pare că vom reuși să răscumpărăm 51% din acțiunile pe care le deține Daewoo la șantierul naval și am zis să ne exercităm dreptul de preemțiune la vânzare. (…) O săptămână ne-am chinuit să vedem cum poate statul român să cumpere acțiuni, să avem șantier maritim. Vă spun că îl luam. Vom avea un șantier al statului (...) Trebuie să facem niște fregate (de fapt corvete - n.n.) și poate le facem noi. Că alții le-ar fi putut face. Să facem și mentenanța la noi. Poate facem și o bărcuță acolo", a afirmat Tudose într-un interviu pe un post de televiziune.

3. Pe data de 23 iulie 2018, Ministerul Economiei a anunțat că preluarea companiei Daewoo - Mangalia Heavy Industries a fost finalizată. În urma acestei proceduri, statul român, prin Șantierul Naval 2 Mai Mangalia SA, a devenit acționar majoritar cu 51% din acțiuni, în timp ce partenerul olandez Damen Shipyards Group deține 49% din acțiuni controlul operațional.

Acțiunea de preluare a controlului asupra DMHI are la bază un aranjament ce trezește numeroase suspiciuni. Astfel, compania Damen s-a angajat să achiziționeze, de la sud-coreeni, pachetul de 51% din acțiunile societății mixte DMHI și să cesioneze cu "titlu gratuit", către SN "2 Mai" (deci către statul român), 2% din capitalul social al societății mixte. În urma acestor operațiuni, structura acționariatului se modifică astfel: SN "2 Mai" deține 51% din capitalul social, iar Damen, 49%. În plus, datoria Daewoo - Mangalia către DSME (Coreea de Sud), de aproximativ 830 milioane de dolari, este cesionată de sud-coreeni către Damen, în schimbul sumei de 10.000 de dolari. La rândul ei, Damen se obliga să îi cesioneze companiei SN "2 Mai" cota de 51% din valoarea creanței (reprezentând aproximativ 423 milioane de dolari), în schimbul sumei de 5.100 dolari.

Surprinzător, deși statul român a devenit acționar majoritar în societatea mixtă, aceasta a primit numele Damen Shipyard Mangalia. De ce?

Stimați cititori, în lumea afacerilor nimic nu e pe gratis, totul are un preț. Care este adevăratul preț pe care va trebui să îl achite statul român în "afacerea Daewoo - Mangalia"? Nu cumva este contractul proiectului "corveta multifuncțională"?

4. Pentru a-i putea încredința companiei Damen conducerea operativă, Guvernul Dăncilă a adoptat, pe 17 iulie 2018, OUG nr. 73. Actul normativ îi permite nou înființatei companii Damen Shipyard Mangalia să evite constrângerile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Oare urgența lui este justificată doar de motivele declarate public sau există și motive ascunse, parte a înțelegerii dintre statul român și Damen? Dar mult mai grav este un alt aspect: constituționalitatea actului normativ este pusă la îndoială în mass-media, pe motiv că acesta ar fi fost adoptat în interesul unui singur agent economic.

5. Asocierea dintre partea română și Damen a fost finalizată în luna iulie 2018, deci în plin proces de desemnare a companiei căreia i se va încredința contractul de 1,6 miliarde de euro. Prin această asociere, statul român a intrat, practic, în competiție, alături de Damen, provocând un conflict de interese. Mă îndoiesc că organizatorii competiției vor rezista tentației de a-i atribui companiei Damen contractul, aceasta fiind de-acum partenerul statului român în compania mixtă din Mangalia.

Prea multe semne de întrebare

Faptele prezentate mai sus ridică mari semne de îndoială în privința corectitudinii organizării procedurii de selecție pentru încredințarea contractului de 1,6 miliarde de euro și dau loc suspiciunii că rezultatul ei ar putea să fie prestabilit. Dacă suspiciunile se vor adeveri, organele de anchetă vor trebui să cerceteze ițele afacerii.

N-aș vrea să creadă cineva că îi fac vreun proces de intenție companiei Damen. Ca orice agent economic, aceasta își urmărește interesele și profită de orice oportunitate. Nu Damen, ci statul român este cel ce a făcut tot ce i-a stat în putere să devină acționar majoritar în compania mixtă din Mangalia, cel ce a dat OUG nr. 73 din 17 iulie 2018 și a stabilit regulile procedurii de selecție și tot el decide cui îi va fi încredințat contractul.

Organizatorii competiției mă pot convinge pe mine și opinia publică de faptul că raționamentul meu este greșit într-un singur fel: etapa de evaluare a ofertelor finale depuse și desemnarea câștigătorului trebuie să se realizeze în deplină transparență, astfel încât să se elimine și cea mai mică suspiciune.

Care sunt măsurile pe care Guvernul României și instituțiile sale le-au luat pentru a asigura transparența deplină a procedurii de selecție, astfel încât să nu existe niciun dubiu asupra corectitudinii și legalității sale?

Ziarul "Cuget Liber" și opinia publică așteaptă răspunsul Guvernului României!

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4399 secunde