Premierul Cioloș nu vrea profit de la administrația portului Constanța, ci investiții

615
2
Premierul Cioloș nu vrea profit de la administrația portului Constanța, ci investiții - premieruldacianciolosnuvreaprofi-1454857580.jpg
Premierul Dacian Cioloș este nemulțumit de ceea ce se întâmplă în portul Constanța. El i-a cerut lui Dan Costescu, ministrul Transporturilor, "să vină în perioada următoare cu o analiză proprie a dânsului, pentru că sunt acolo câteva lucruri care mie, cel puțin, nu îmi sunt foarte clare. Portul Constanța nu e doar o companie care trebuie să fie profitabilă și așa cum arată, este profitabilă, dar în ciuda profitului pe care îl realizează, se fac foarte puține investiții acolo. Sunt lucruri care nu sunt foarte clare, legate de modul cum se fac contractele de alocare a spațiilor acolo. Deci, vreau să văd în perioada următoare ce măsuri putem lua pentru a eficientiza activitatea portului, care, cum vă spun, nu e doar o companie care trebuie să producă profit, e o infrastructură de care depind o serie de alți agenți economici acolo."


Efectele perverse ale guvernanței corporative
Faptul că primul ministru este îngrijorat de ceea ce se întâmplă în portul Constanța demonstrează că nemulțumirile operatorilor portuari au ajuns până la el, după ce au fost ignorate vreme îndelungată de con-ducătorii Ministerului Transporturilor. De patru ani, în porturile maritime românești s-au acumulat tensiuni între operatori și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, care au culminat cu campania acțiunilor de protest din prima parte a anului 2015. Iar dezbaterea raportului de mediu privind master planul portului Constanța a arătat că administrația portuară și comunitatea din industria portuară au viziuni diferite nu doar în ceea ce privește realitățile actuale din portul Constanța, dar și în privința viitorului său, a proiectelor de dezvoltare. 


În fapt, operatorii portuari nu-i solicită CNAPMC altceva decât să își exercite rolul de administrator al domeniului public portuar pe care l-a primit în concesiune de la statul român, să întrețină și să dezvolte infrastructura portuară și să pună totul la dispoziția agenților economici, în condiții nediscriminatorii. 


Problema este că, de la momentul schimbării formei de conducere a com-paniilor de stat, în 2012, și a introducerii așa-zisului management privat (în baza prevederilor OUG nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice), nu numai la CNAPMC, dar la toate companiile statului s-a schimbat optica. Pentru că sunt obligate de statul-patron, de ministere, de contractele și obiectivele de management, echipele de conducere ale companiilor respective n-au alt Dumnezeu decât profitul. Iar acesta trebuie să fie cât mai mare, în dauna îndeplinirii rolului pe care îl au respectivele unități în eco-nomia și societatea românească. În aceste condiții, primele neglijate sunt lucrările de întreținere și reparații curente, precum și investițiile.


Vreți dovada?
Dovada că așa stau lucrurile este faptul că Ministerul Transporturilor, în calitate de acționar, în loc să lase profitul din 2015 la dispoziția CNAPMC, pentru întreținerea și repararea infrastructurii portuare, obligă compania să distribuie dividende. Statul încasează 14.141.000 lei, iar Fondul Proprietatea (acționarul minoritar), 3.535.000 lei.


De altfel, operatorii portuari au luat atitudine la dezbaterea publică a hotărârii de guvern prin care s-a decis repartizarea profitului CNAPMC, dar fără a li se da ascultare. În mesajul său, operatorul portuar Socep SA a atras atenția că "situația infrastructurii portului Constanța continuă să fie dezastruoasă, motiv pentru care considerăm că, în virtutea interesului public suprem generat de calitatea CNAPMC de administrator al bunurilor statului român, este oportun ca, în acest an, dividendele cuvenite acți-onarilor să fie reinvestite". Cu titlu de exemplu, Socep arăta că întâmpină probleme în desfășurarea activității din cauza neîntreținerii bazinelor și șenalelor din portul Constanța, fiind necesare: operațiuni de derocare în danele 51 - 52 și în șenalul de acces la acestea; lucrări de dragare în danele 41 - 43, pentru aducerea la cota -13,5 metri; lucrări de dragare în danele 35 - 37, pentru aducerea la cota de -11,5 metri. 


Dacă profitul ar fi rămas la dispoziția CNAPMC, directorul general Valeriu Nicolae Ionescu nu s-ar mai plânge că nu are bani să repare și să repună în funcțiune incineratorul din portul Constanța, care are o capacitate de distrugere de 357 tone de deșeuri periculoase pe an. Investiția, finalizată în vara anului 2007 a costat 2,5 milioane euro și, potrivit calculelor inițiale, cheltuiala trebuie recuperată într-un interval de 10 ani, deci până în vara lui 2017. Incineratorul a fost dat în exploatarea firmei "Rosal Ecologic & Recycling System" SRL București, care se angajase să achite o chirie de 21.000 euro pe lună. Contractul cu acesta a fost reziliat în noiembrie 2007 și, de atunci și până astăzi, incineratorul e în conservare.


O imensă sfidare
Fără îndoială, toate cele relatate mai sus sunt cunoscute la Ministerul Transporturilor, dar acestuia nu-i pasă. Singurul lucru care-i interesează pe demnitarii și directorii din minister este profitul. Pentru ei nu contează faptul că porturile maritime românești sunt amenințate să piardă competiția adâncimilor cu porturile din Rusia și Ucrai-na, că portul Constanța este tot mai izolat de Europa Centrală și de Est din cauza condițiilor de navigație de pe Dunăre și a stării dezastruoase a rețelelor feroviare și rutiere, că portul Constanța este utilizat la mai puțin de 50% din capacitate. Dacă le-ar păsa, ar asculta păsurile celor din industria portuară, a celor ce plătesc chirii, tarife, taxe și impozite, a celor care se străduiesc să facă investiții în capacități de depozitare și operare moderne, să mărească ratele de încărcare-descărcare a navelor, pentru a asigura un înalt grad de competitivitate porturilor maritime românești.


Ce altă dovadă de indiferență mai vreți decât faptul că, la dezbaterea raportului de mediu privind master planul portului Constanța, ministerul - în calitate de exponent al statului patron - nu și-a trimis niciun reprezentant? Pentru industria portuară și pentru comunitățile locale, aceasta este o imensă sfidare!


Comentează știrea

pensiona
8 februarie 2016
tradare

Acesta este un exemplu de cum este sabotata economia tarii ! Cine sunt sabotorii ? Unde este securutatea ststului ?

LkOaUjCzjTKmzhOQ
23 aprilie 2016
WwnfXbwp

ELwBs0 qakzndschaln, [url=http://fqoopvzyejlv.com/]fqoopvzyejlv[/url], [link=http://xdhxddmostbz.com/]xdhxddmostbz[/link], http://usjnkzscakln.com/

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3178 secunde