Poziția BNS față de "revoluția fiscală" a Guvernului Tudose

123
Poziția BNS față de

Articole de la același autor

În legătură cu măsurile fiscale anunțate de Guvernul Tudose, Blocul Național Sindical a fosmulat următoarea opinie:

1. Norma tranzitorie prin care Guvernul obligă angajatorii să majoreze salariile, prin includerea în câștigul salarial brut a contribuțiilor achitate în prezent de angajator, nu există, ca urmare nu există nici o certitudine că salariile nete vor fi menținute la nivelul anterior transferului. De altfel noua estimare a câștigului salarial mediu brut pentru 2018, cea realizată luând în calcul transferul contribuțiilor, arată o creștere față de nivelul prognozat de CNP pentru 2018, fără a lua în calcul transferul contribuțiilor (prognoză realizată în luna septembrie 2017), cu doar 18,7%, în loc de 20% (câștigul salarial mediu brut pentru 2018, după transferul contribuțiilor, este estimat la 4132 lei, față de 3480 lei – câștigul salarial mediu brut estimat pentru anul 2018, fără a lua în calcul transferul contribuțiilor).

Dacă avem în vedere ajustarea salarială anunțată pentru sectorul bugetar în vederea acoperirii transferului, de 25% și ajustarea salariului minim pentru transferul contribuțiilor de 22,5% (1900 lei fata de 1550 lei), rezultă că în fapt, pentru restul sectorului concurențial (adică salariați din sectorul concurential, alții decât cei plătiți la salariul minim), ajustarea estimată este de doar 16%, cu siguranță o parte din această ajustare este generată de reașezarea ierarhiei salariale ca urmare a evoluției salariului minim.

În aceste condiții, dacă avem în vedere contribuțiile sociale și impozitele plătite la câștigul salarial mediu brut estimat pentru 2018, fără transferul contribuțiilor sociale, și cel estimat pentru 2018 cu includerea transferului de contribuții, efectul transferului înseamnă:

- Câștigul salarial mediu net scade cu 24 lei,

- Cheltuiala angajatorului scade cu 47 lei,

- Veniturile colectate la bugetul consolidat scad cu 23 lei, respectiv:

o Contribuțiile sociale datorate de angajat și angajator cresc cu 173 lei,

o Impozitul pe salarii datorat scade cu 196 lei.

Dacă ne referim însă la câștigul salarial mediu al salariaților din sectorul concurențial, alții decât cei plătiți la nivelul salariului minim, efectul transferului înseamnă:

- Câștigul salarial mediu net scade cu 96 lei,

- Cheltuiala angajatorului scade cu 175 lei,

- Veniturile colectate la bugetul consolidat scad cu 79 lei, respective:

o Contribuțiile sociale datorate de angajat și angajator cresc cu 167 lei,

o Impozitul pe salarii datorat scade cu 246 lei.

2. Prin acest transfer de contribuții se încalcă prevederile unor tratate internaționale ratificate de România, în contextul în care care Constituția României stipulează obligativitatea statului român de respectare cu bună credință a obligațiilor ce-i revin din tratatelor internaționale la care este parte.

3. Transferul contribuțiilor constituie o oportunitate ascunsă de reașezare a fiscalității pe venituri. Dintre modificările astfel promovate menționăm:

- Începând cu 1 ianuarie 2018: pensionarii, șomerii, persoanele asistate social, persoanele aflate în concediu medical, persoanele aflate în concediu de creștere copil, personalul monahal, străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, vor beneficia cu titlu gratuit de servicii medicale, toți fiind asigurați ai sistemului public de sănătate, fără obligația de plată a contribuției de sănătate. În prezent contribuția la sistemul de asigurări de sănătate este achitată prin reținere la sursă de către instituțiile ce le asigură plata indemnizațiilor / prestațiilor sociale. În același spirit, de la 1 ianuarie 2018 șomerii nu vor mai fi asigurați pentru concedii medicale și nici în caz de accidente de muncă și boli profesionale, în prezent ANOFM plătește pentru ei contribuțiile de concedii și indemnizații de asigurări de sănătate și cea de asigurare a riscului în caz de accident de muncă. De exemplu, azi un șomer aflat în perioada de practică, pe durata unui curs de formare organizat de ANOFM, dacă suferă un accident de muncă este asigurat și poate beneficia de indemnizație dar și de servicii de recupare, de la 1 ianuarie 2018 cei ce se vor confrunta cu o astfel de situație sunt lăsați să se descurce pe cont propriu.

- Persoanele ce obțin venituri din drepturi de autor nu mai plătesc contribuții de asigurări de sănătate. Lucrătorii pe cont propriu (PFA) ce obțin venituri lunare din activități independente mai mici decât salariul minim brut și nu au și statut de salariat, nu mai sunt obligați la plata contribuției de asigurări de sănătate. Dincolo de tratamentul fiscal favorabil pe termen scurt, pe termen lung aceste persoane nu vor beneficia de asigurare medicală, decât în măsura în care decid să se asigure în mod voluntar.

- Persoanele ce nu sunt coasigurate și nu au nici o sursă de venit vor putea beneficia de asistență medicală gratuită, doar în măsura în care se asigură, numai că până în prezent costul lunar al asigurării era de aprox 80 lei, de la 1 ianuarie 2018, după transferul contribuțiilor, costul lunar al asigurării medicale va crește de 2,4 ori, adică de la 80 lei la 190 lei.

- Confuzia creată de transferul contribuției permite mascarea efectelelor unor decizii guvernamentale, de exemplu, în cazul reducerii cotei de contribuție de asigurări socială transferată la pilonul 2 de pensii, de la 5,1% la 3,75%, s-a comunicat public că în mod real nu se poate vorbi de o reducere a contribuției nominale transferate, ci doar de o corecție generată de includerea în bază a contribuțiilor plătite în prezent de angajator. Calculele nu arată însă asta – la câștigul salarial mediu brut estimat pentru 2018, fără transferul contribuțiilor, suma virată la pilonul 2, corespunzătoare cotei de 5.1%, ar fi însemnat 177 lei, la 4132 – câștigul salarial mediu brut estimat pentru 2018, cu includerea transferului de contribuții, suma virată la pilonul 2, corespunzătoare cotei de 3,75%, înseamnă 155 lei, reflectând în mod cert o reducere în termini nominali a sumei transferate.

4. Salariații sunt penalizați pentru cazurile de muncă "la gri" practicate de anumiți angajatori – până în prezent angajatorii ce utilizau contracte de muncă cu timp partial, cu salarii mai mici decât salariul minim, în măsura în care persoana respectivă nu cumula din mai multe locuri de muncă un venit cel puțin egal cu salariul minim, erau obligați să plătească contribuții de asigurări sociale, partea angajatorului, la nivelul salariului minim. De la 1 ianuarie 2018, această obligație se transferă angajatului, ca urmare salariații aflați într-o astfel de situație vor avea pierderi de venit semnificative.

De exemplu, un salariat cu un câștig salarial brut de 700 de lei, cu un CIM cu timp partial, fără alte venituri de la alte locuri de muncă, în condițiile păstrării fiscalității actuale, ar primi un salariu net de 539 lei, după transferul contribuțiilor sociale, chiar și după ajustarea corespunzătoare creșterii salariului minim (22,5%), salariatul va primi un salariu net cu 242 lei mai mic, adică 297 lei, în condițiile în care plătește impozit pe salariu 0.

5. În urma acestui transfer bugetul consolidat pierde venituri, conform notei de fundamentare elaborată de MFP, de aprox 5 mld lei. În aceste condiții sunt puse în pericol investiții, creșteri salariale anunțate, asigurarea în bune condiții a serviciilor publice, politici și reforme publice. Toate acestea în condițiile în care România are stringentă nevoie de instrumente pentru reducerea inegalității veniturilor.

Peste 60% din persoanele ocupate, altele decât salariații, sunt expuse riscului de sărăcie. Ultimii 6 ani de creștere economică susținută, nu au adus aproape nici o schimbare pentru aceștia. Riscul de sărăcie și excluziune socială se amplifică însă și în cazul salariaților. Doar într-un singur an, în 2016, rata riscului de sărăcie în rândul salariaților a crescut cu 12%, fiind cea mai mare creștere la nivel european.

Reducerea cotei unice la 10% limitează și mai mult spațiul fiscal pentru un tratament fiscal favorabil celor cu venituri reduse.

În plină criză a forței de muncă Guvernul este dispus să precarizeze poziția populație ocupate, la nivel de drepturi, lăsându-i să-și gestioneze pe cont propriu relația cu angajatorul.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Joi, 02 Noiembrie 2017
Stire din Economie : Euro pierde 0,01% în lupta cu leul
Joi, 02 Noiembrie 2017
Stire din Economie : Se scumpesc produsele industriale
Pagina a fost generata in 1.0202 secunde