Porturile maritime au pagube de zeci de milioane de euro din cauza iernii grele

Ieri, în prima parte a zilei, furtuna a paralizat activitatea de încărcare și descărcare a navelor din porturile maritime românești. Din cauza vântului puternic, manevrele cu macaralele și podurile rulante au fost stopate, pentru a nu se pune în pericol viața oamenilor, instalațiile, navele și marfa.
Docherii și mecanizatorii au participat la activitățile auxiliare de pe platforme și din magazii, la lucrările de deszăpezire și spart gheața.
Blocarea traficului feroviar a afectat traficul maritim. Câteva nave așteaptă de mai mult timp sosirea trenurilor cu marfă, care au rămas înzăpezite pe traseu. Unii dintre exportatori au fost nevoiți să facă apel la clauza de forță majoră din contractele comerciale, pentru a nu plăti penalități pentru întârzieri.
Dacă, în a doua jumătate a anului trecut, traficul de mărfuri din portul Constanța a fost puternic afectat de scăderea apelor Dunării, ca urmare a secetei prelungite, acum acesta are mari probleme din cauza ghețurilor de pe fluviu. Potrivit informațiilor primite de la compania "Idu Shipping & Services", pe Dunărea maritimă (respectiv segmentul dintre Sulina și Brăila), nu se mai poate naviga de șapte zile, din cauza podului de gheață. Mai multe nave și câteva remorchere care ar fi trebuit să spargă gheața sunt blocate. Mărfurile care urmau să plece cu barjele, din portul Constanța spre Galați și Tulcea, sunt transportate acum cu camioanele. Se estimează că blocarea Dunării maritime va dura cel puțin două-trei săptămâni.
Și portul Midia a avut probleme cu ghețurile. Navele cu gaze lichefiate din Rusia, venite la descărcare în terminalul "Octogon Gas & Logistics", au fost nevoite să aștepte până când remorcherele companei "Coremar" au spart gheața din dană.
Din cauza iernii grele, începând de la 1 ianuarie 2012 și până în prezent, operatorii portuari au pierdut circa 7 zile de activitate. Tradusă în bani, întreruperea înseamnă o pagubă de zeci de milioane de euro la nivelul porturile maritime românești. La aceasta se adaugă creșterea costurilor pentru continuarea activității în condiții de iarnă.