Porturile lumii - victime colaterale ale pandemiei Covid-19

224

Articole de la același autor

Comparată cu criza economică din anii 2009 – 2013, cea provocată de pandemia Covid-19 este privită de mulți analiști ca fiind mai gravă și chiar mai imprevizibilă. Începând din luna martie 2020, recesiunea a avut un impact semnificativ asupra comerțului internațional, fiind afectate lanțurile globale de aprovizionare de la fiecare nivel, flota mondială și industria portuară, împreună cu serviciile conexe.

Restricțiile impuse de statele lumii au dus la scăderea consumului, a comerțului cu amănuntul, a cererii globale de mărfuri. Comportamentul consumatorilor s-a modificat, tiparele de consum îndreptându-se către bunuri esențiale (produse alimentare și articole personale). Au fost grav afectate: turismul (mai ales cel de croazieră), industria divertismentului, industria hotelieră, a barurilor și restaurantelor.



Reducerea activității economice și incertitudinile privind relansarea ei au generat o scădere accentuată a prețului mai multor mărfuri, cum ar fi petrolul.

În regiunile din lume unde a avut loc o relaxare a măsurile restrictive, majoritatea sectoarelor economice și-au reluat activitatea, dar cu toate acestea, evoluția viitoare a cererii rămâne incertă.

Unele state se află, încă, sub incidența primului val de coronavirus, în altele, precum Brazilia și India, apar noi focare locale. Restricțiile impuse vieții economice și sociale reduc și mai mult creșterea cererii de mărfuri. 


În aceste condiții există riscul ca unele state să adopte politici protecționiste pentru a susține producția națională și a-și reduce dependența de importurile de peste mări, iar o scădere bruscă a cererii va avea un impact imediat asupra transporturilor maritime și a industriei portuare în ansamblu.



Solidaritatea porturilor

Pericolul obligă industria portuară să strângă rândurile, să colaboreze pentru a face față noilor provocări. În martie 2020, Programul Mondial de Sustenabilitate a Porturilor (WPSP) și Asociația Internațională a Porturilor (IAPH) au înființat Forța de Acțiune COVID-19, care are drept obiectiv monitorizarea impactului pandemiei, facilitarea schimbului de informații între porturi, de proceduri și practici în tratarea situației de pandemie.

La rândul lor, Asociația Americană a Autorităților Portuare (AAPA), Organizația Porturilor Maritime Europene (ESPO), Asociația Internațională a Orașelor și Porturilor (AIVP) și Asociația Mondială pentru Infrastructura de Transport pe Apă (PIANC) au devenit parteneri strategici ai Programului Mondial de Sustenabilitate a Porturilor, iar IAPH este forumul global al porturilor pentru colaborare și excelență în această industrie.

La scurt timp de la înființare, grupul de lucru IAPH-WPSP COVID-19 a lansat „barometrul impactului asupra economiei portuare”, un instrument de colectare și analiză a informațiilor pe această temă. Până acum au fost publicate 12 rapoarte-barometru, ultimul fiind redactat de doi economiști: profesorii Theo Notteboom și Thanos Pallis.

Numărul porturilor care au participat cu răspunsuri la aceste sondaje a fluctuat între 67 și 104. Porturile din Europa dețin o pondere care a variat între 33% și 54% în totalul răspunsurilor, iar cele din America de Nord, reprezintă 21% din eșantion.



Traficul de containere, în suferință

Sondajele arată că în perioada cuprinsă între începutul lunii aprilie și mijlocul lunii iulie, între 40% și puțin peste 50% dintre porturile respondente au indicat o scădere cu peste 5% a navelor portcontainer. Situația s-a îmbunătățit considerabil în septembrie 2020, când 56% dintre porturi au raportat un număr de sosiri ale navelor portcontainer similar cu cel din aceeași perioadă a anului 2019.

În cazul navelor care transportă alte tipuri de mărfuri, în primele luni ale pandemiei au fost raportate scăderi de peste 25% a numărului de escale în peste 16% dintre porturile respondente. În septembrie, ponderea acestora a coborât la 4,9%.

În ultimile săptămâni, circa 14% dintre porturi au raportat o creștere de peste 5% a numărului de sosiri ale navelor care transportă alte tipuri de mărfuri decât cele containerizate. De asemenea, sondajele au indicat o creștere a traficului de produse alimentare și de materiale medicale în 20% dintre porturile respondente.



Turismul de croazieră s-a prăbușit

Cea mai afectată de pandemia Covid-19 este piața navelor de croazieră. În multe porturi, printre care și portul Constanța, escalele navelor de pasageri s-a redus cu peste 90%. Traficul de nave Ro-Ro este, la rândul său, grav afectat. Acolo unde transportul de pasageri a fost reluat, el se face în condițiile restricțiilor sanitare, navele fiind obligate să ocupe doar 50% din numărul locurilor destinate pasagerilor.

Restricțiile și recesiunea au afectat conexiunile porturilor cu regiunile pe care le servesc. Transportatorii feroviari, auto și fluviali au înregistrat diminuări ale cantităților de mărfuri și întârzieri în executarea prestațiilor.



Deficit de docheri

Mai mult, din cauza restricțiilor impuse de pandemie, industria portuară se confruntă cu un deficit de lucrători. În timpul primului val al pandemiei, 22% dintre porturi au raportat un deficit de docheri, iar 5% dinte ele, un deficit sever. În ultimele săptămâni, criza de lucrători a avut o perioadă de scădere, pentru ca mai apoi să crească din nou.

Recesiunea a afectat, de asemenea, planurile de dezvoltare a infrastructurii din numeroase porturi ale lumii. Unele porturi și-au amânat proiectele, pentru a fi evaluate ulterior, când evoluția pieței va fi mai predictibilă.

Proiectele deja începute în perioada pre-COVID-19 continuă conform planificării, dar noile investiții rămân în așteptare. Unele porturi au decis să amâne cu un an investițiile, deja, programate să înceapă. Astăzi, planurile de investiții în infrastructura pentru turismul de croazieră sunt puse sub semnul întrebării, căci nimeni nu știe care este viitorul pe termen scurt al acestui tip de transport.





Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5053 secunde