Portul modern Constanța împlinește 125 de ani de existență și trei decenii de economie de piață

Duminică, 13 Iunie 2021, 22:15
968
2021 este un an aniversar pentru noi, cei de la malul mării. Pe 16 octombrie se împlinesc 125 de ani de la momentul așezării pietrei de temelie a portului modern Constanța. „Punând întâia piatră a noului port Constanța am pus și temelia pentru dezvoltarea noastră maritimă. Însemnate sunt jertfele ce Țara și-a impus spre a dobândi un loc vremelnic în lume. Ele sunt, însă, pe deplin răsplătite prin avântul uriaș pe care România l-a luat într-un sfert de veac, și care trebuie să fie menținut cu orice preț” - spunea în toastul său regele Carol I.

Evenimentul va trebui să fie marcat cum se cuvine de către Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, Autoritatea Navală Română, Forțele Navale, agenții economici portuari, instituțiile de învățământ marinăresc și cele muzeale, Liga Navală Română, sindicatele portuare și administrațiile locale din Constanța și Agigea.

Un nou început

Tot în 2021 se împlinesc trei decenii de când industria portuară a luat-o pe drumul economiei de piață. E bine ca, din când în când, să ne amintim de unde am plecat, cu ce proiecte și vise, să înțelegem greșelile făcute, pentru a nu a le repeta în viitor.

Vă propun să ne oprim, astăzi, la anul 1996. A fost un moment de referință: era „Anul Centenarului”. Reforma prin care trecea întreaga economie a României, cu toate tensiunile și crizele ei, prinsese în vârtejul ei și portul Constanța.



Pe platforma portuară își desfășurau activitatea 256 de agenți economici. Cei mai mulți erau SRL-uri înființate de doi-trei ani, care nu aveau un capital social mai mare de 100 de lei. Reprezentau tânărul sector privat.

Activitatea de operare era concentrată în societățile pe acțiuni desprinse din întreprinderile de stat care au funcționat până în 1989, respectiv: IEP MTTC, IEP MICM, VITROCIM, MIM, Întreprinderea Frigorifică, Chimpex și Siloz Port.

În cădere liberă

Pentru industria portuară, momentul era critic. Economia națională era în cădere liberă. Ramuri întregi se destructurau, afectând traficul portuar. Concurența era tot mai dură. Navele românești erau scoase de pe piața portului Constanța, de către cele ale armatorilor arabi și turci, cu sprijinul larg al autorităților.

Privatizarea prin metoda MEBO provocase o adevărată criză managerială. În mai toate companiile de operare portuară se dădeau lupte între grupurile de acționari - cuponari. Unii erau interesați să obțină cât mai repede dividende, alții doreau să se instaleze la cârma afacerii. Fondul Proprietății de Stat încurca și mai mult lucrurile. Păstra pachete de acțiuni de control în unitățile din portofoliu și schimba managerii, după cum dictau interesele de partid și ale clanurilor politico-economice în formare.



Ape tulburi în industria portuară

Nici relațiile dintre agenții economici și Administrația Portului Constanța nu erau prea calme. Cea din urmă, în calitate de regie autonomă, visa la statutul de autoritate portuară, după cum declara Vasile Pistolea, director general la acea vreme.

Agenții economici și presa acuzau administrația portuară că frânează procesul de privatizare și modernizare. Operatorii solicitau tot mai vehement ca domeniul public portuar să fie închiriat sau concesionat pe termen lung, pentru a debloca investițiile. Firmele de pilotaj erau în război deschis cu directorul general Vasile Pistolea, cerându-i să lase liberă piața în domeniul serviciilor de siguranță a navigației. În contrast, se trecuse la externalizarea unor activități din APC și la privatizare a lor, începând cu salubritatea și igienizarea.



Presiunile administrației locale

Portul Constanța își căuta modelul de urmat, un mod de a îmbina interesele generale ale statului cu cele ale companiilor private. Relația stat - privați era tulbure, privită mai curând antagonic de ambele părți.

Asupra portului veneau presiuni și dinspre autoritățile locale. Gheorghe Mihăeși, primar al Constanței la acea vreme, solicita trecerea portului în subordinea consiliului municipal, invocând experiența altor porturi europene.

În căutarea unei legi a porturilor

O lege care să reglementeze aspectele administrării porturilor și activitățile portuare nu exista încă, dar era recunoscută necesitatea ei. Cu sprijinul unei firme de consultanță și al Guvernului olandez se realizase, în 1994, un studiu privind portul Constanța, menit să stea la baza viitoarelor acte normative.

Portul avea la acea oră o strategie de dezvoltare până după anul 2000, care fusese însușită de Guvernul Văcăroiu. Administrația portuară stabilise câteva mari obiective: „construcția noilor silozuri de cereale din zona Constanța - Sud, în apropierea intrării în Canalul Dunăre - Marea Neagră, construcția noului terminal de containere și a celui de gaze lichefiate, implementarea sistemului informațional și de management portuar.”



Schimbări în industria portuară

Sfârșitul anului 1996 a deschis seria numeroaselor schimbări de la cârma administrației portuare. Pe ultima sută de metri a Guvernului Văcăroiu, fostul ministru al Transporturilor Aurel Novac, l-a demis pe Vasile Pistolea, înlocuindu-l cu Corneliu Tudose. A urmat un scandal de pomină în media, dublat de acțiuni în justiție, dar ceea ce se făcuse era bun făcut.

Unii dintre eroii acelor întâmplări, Pistolea, Novac și alții, nu mai sunt printre noi. Principalii actori de pe scena industriei portuare au trecut prin schimbări majore. Multe firme au dispărut, lăsând locul altora.

Ceea ce a rămas și a crescut de la un an la altul sunt investițiile administrației portuare și ale operatorilor privați. Ele au făcut din Constanța un port de referință pentru zona Mării Negre, invidiat de Rusia, Ucraina și Bulgaria.

Industria portuară a dat dovadă de un dinamism investițional remarcabil, în timp ce statul continuă să rămână dator față de ea. Conexiunile rutiere, feroviare și fluviale proaste împiedică portul să-și ia avânt.

x x x

Stimați cititori, pe parcursul acestui an aniversar, cotidianul „Cuget Liber” va dedica portului Constanța o serie de articole în care va evoca momentele importante din evoluția sa post-decembristă.



Pagina a fost generata in 0.2707 secunde